Propunerea de Regulament UE care privește comerțul cu lemn are multe erori. Industria europeană a lemnului solicită modificări!

0
199
UE

COMUNICAT DE PRESĂ

23.02.2022

Cele mai importante organizații ale industriei forestiere, prelucrării lemnului și mobilei din Europa au trimis o serie de sugestii la propunerea de Regulament a Parlamentului European și a Consiliului privind punerea pe piața UE, precum și importul sau exportul unor mărfuri și produse asociate cu „defrișarea și degradarea pădurilor”.

Noul Regulament va abroga Regulamentului nr. 995/2010.

ASFOR în calitate de membru al Organizației Europene a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS) s-a alăturat acestui demers.

Pe măsură ce conștientizarea temelor de climă și mediu crește și obiceiurile de consum se schimbă, se deschid noi oportunități pentru industria forestieră și construcțiile din lemn pentru a dezvolta soluții ecologice funcționale. Din acest motiv, este de maximă importanță ca cerințele care privesc lemnul din noua propunere de Regulament să fie realizate cu atenție, luând în considerare mai multe aspecte.

Astfel, certificările Chain-of-Custody (CoC) sunt o modalitate de a sprijini silvicultura responsabilă urmând lanțul de aprovizionare, iar standardele dezvoltate demonstrează trasabilitatea lemnului. Certificarea CoC este o modalitate pentru companii să își asume poziția „fără defrișare” prin procurarea produselor din lemn numai din surse responsabile, certificate independent conform acestor standarde.

Este de la sine înțeles că industria europeană a lemnului condamnă cu fermitate orice formă de tăiere ilegală și de aceea a făcut investiții mari pentru a se asigura că legile, regulile și reglementările forestiere sunt respectate în timpul recoltării, transportului, prelucrării și comerțului cu produse forestiere. Trebuie amintit aici faptul că lemnul și produsele pe bază de lemn sunt deja acoperite Regulamentul privind lemnul, care prevede că produsele care intră pe piața UE au fost recoltate și comercializate cu respectarea legilor din țările producătoare.

Dar, alături de colegii noștri din industria europeană a lemnului, ne exprimăm preocuparea pentru definiția utilizată în propunere în ceea ce privește măsurarea „degradării pădurilor” sau a „pădurii degradate”. Aceste concepte nu sunt susținute de niciun consens științific internațional. A existat o dezbatere considerabilă pe această temă în contextul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), dar opiniile au fost divergente și contradictorii.

Adoptarea unei definiții ambigue prezintă un risc pentru recoltarea durabilă în curs și activitatea deja planificată în statele-membre. Care ar trebui să fie, de exemplu, densitatea biomasei într-o pădure nedegradată? Starea naturală și dinamica ecosistemelor forestiere sunt variabile, iar impactul perturbărilor umane asupra pădurilor variază atât în intensitate, cât și în dimensiune ca spațiu și, de asemenea, ca frecvență. În aceeași măsură diferă capacitățile de refacere a ecosistemelor.

Ambiguitatea definiției ar putea duce chiar la blocarea industriei lemnului și la oprirea recoltării  lemnului în Europa. Prin urmare, până la stabilirea unui acord solid la nivel internațional și pe baze științifice, definițiile de acest tip ar trebui eliminate din propunerea de regulament.

Industriile europene de prelucrare a lemnului și de mobilier sprijină ferm certificarea forestieră voluntară, care oferă o asigurare suplimentară cu privire la angajamentul producătorului de lemn față de protejarea valorilor de mediu și sociale în silvicultură.

De asemenea, este imperativă evitarea sarcinilor administrative care duc la noi poveri pentru companii. Nu încurajăm extinderea cerințelor de due-diligence ale operatorilor de către comercianți, deoarece se vor crea, cu siguranță, confuzii și erori. Pe de o parte, operatorii sunt cei care plasează lemnul și produsele din lemn pe piață, iar printre aceștia se numără și importatorii. Deja pe baza  reglementărilor existente, aceștia trebuie să implementeze un sistem de due-diligence pentru a evita  ca produsele lor să conțină cherestea obținută ilegal. Pe de altă parte, comercianții tranzacționează  lemn sau produse din lemn care au fost deja introduse pe piața UE de către operatori. Comercianții trebuie să primească informațiile corespunzătoare de la operatori.

Noua cerință legată de furnizarea coordonatelor geografice ale tuturor parcelelor de teren din care provin mărfurile și produsele relevante, cerință care în România este deja implementată, cauzează o birocrație inutilă, care are menirea de a minimaliza acțiunile instituțiilor abilitate de control.

Cerințele de due-diligence nu trebuie să ducă la situații în care se încălcă legea concurenței și se compromite un contract confidențial între vânzător și cumpărător. Colectarea informațiilor geografice (geolocație) poate duce la numeroase erori, așa cum am avut în România prin aplicarea SUMAL 1, erori de locație corectate cu greu prin SUMAL 2.

Adăugăm aici că angajamentele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) interzic discriminarea între membrii săi. Acest lucru poate fi un obstacol pentru UE atunci când va stabili care țări au un risc scăzut, standard sau ridicat de defrișare. Reguli comerciale se concentrează pe produse și sunt limitate atunci când vine vorba de procesele și metodele de producție. Prin urmare, UE trebuie să fie atentă atunci când legiferează în acest domeniu.

În ceea ce privește accesul la justiție, subliniem că, în cercetarea unei infracțiuni, dovezile trebuie să fie relevante din punct de vedere logic, materiale și competente. Expresia folosită în propunere – „preocupări fundamentate” – nu este suficientă. A fi acuzat în mod fals de posibile infracțiuni, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală, reprezintă o lovitură de proporții inimaginabile pentru companiile din lemn.

În cele din urmă, având în vedere complexitatea Regulamentului propus, poate fi o provocare pentru companii să înțeleagă toate nuanțele modului în care schimbările legislative le vor afecta afacerile. Este imperativ ca firmele să primească suficient timp și sprijin pentru a se adapta la schimbări. Doi ani, așa cum se prevede în propunere, nu este un interval de timp suficient pentru a evalua implementarea noului regulament în companii, motiv pentru care propunem o perioadă de cinci ani.

Scrisoarea este semnată de:

  • CEI-Bois – Confederația Europeană a Industriilor de Prelucrare a Lemnului
  • EFIC – Confederația Europeană a Industriei de Mobilă
  • EPF – Federația Europeană a Producătorilor de Plăci
  • EOS – Organizația Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului
  • FEP – Federația Europeană a Industriei Parchetului

Ciprian MUSCĂ

Președinte ASFOR

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.