Efectul de bumerang al interzicerii exportului de cherestea – Lipsa resurselor financiare pentru administrarea pădurilor

0
2

ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR, organizație patronală și profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere și industrializarea lemnului, își exprimă îngrijorarea asupra Propunerii legislative privind gestionarea durabilă a pădurilor, prin care se propune interzicerea pe o perioadă de 10 ani exportul de cherestea începând cu anul 2020.

Considerăm că este o temă falsă pentru România – prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil și sustenabil de administrare, exploatare, prelucrare și valorificare.

Scopul inițiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor – pentru atingerea acestui scop administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanța toate operațiunile administrative ce conduc la o gestionare durabilă a pădurilor. De unde vor lua aceste resurse financiare dacă produsul lor nu va mai avea căutare?

În România capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interzicerii la export este mult mai mică decât capacitatea de producție a pădurilor stabilită conform amenajamentelor silvice. Anual se pot recolta din pădurile României 22 milioane mc de lemn, recoltăm 19,5 milioane mc din care cca. 9,5 milioane mc sunt utilizați ca lemn de lucru în industria de prelucrare obținându-se cherestea, furnir, panouri din lemn masiv, plăci (PAL, MDF, OSB, Panel) – diferența reprezentând lemnul de foc și lemn pentru alte utilizări în mediul rural. România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă – importăm pe segmentul rășinoase până la 3 milioane mc lemn rotund și 0,5 milioane mc cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane mc buștean și peste 0,1 milioane mc cherestea.

Interzicerea exportului de buştean poate fi o măsura pozitivă, dar fără impact deosebit, exporturile de buștean din Romania sunt reduse – sub 30.000 mc bușteni rășinoase și sub 100.000 mc bușteni foioase. Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condiţiile în care România produce 5,5 milioane mc de cherestea din care exportă anual aproximativ 4 milioane mc, iar consumul intern reprezintă cca. 1,5 milioane mc.

România este în primii 10 jucători la nivel european pe piața de cherestea, loc obținut foarte greu și în condiții de concurență acerbă cu competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda, este de neînțeles de ce se dorește ca printr-o lege România să fie scoasă de pe piața externă a lemnului.

Singurul rezultat garantat al interzicerii exportului de cherestea este falimentarea sectorului forestier din România, (o activitate estimată la cca. 2 miliarde euro/an), pierderea a peste 100.000 locuri de muncă, prăbuşirea pieţei lemnului în România și implicit reducerea veniturilor administraţiei silvice până la nivelul imposibilității asigurării administrării pădurilor(costul de administrare al pădurilor este de cca. 1 miliard de euro/an), cu efect contrar celui de bună gestionare a pădurilor.

MUSCĂ CIPRIAN DUMITRU
PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA ASFOR

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.