Cum ne apărăm de fake-news?

0
487

Noi, silvicultorii, am ajuns să fim bombardați de știri false fără încetare. O fotografie cu un buștean doborât devine imediat subiect de campanie în mediul online. Un tren cu bușteni – de asemenea, deși trenul nu transportă bușteni din România în străinătate (exportul de bușteni este interzis), ci aduce bușteni din alte țări la fabricile de prelucrare din România.

Zilele trecute, am întâlnit o echipă de la o televiziune britanică în Bucegi, pe Valea Cerbului. Jurnaliștii aveau informații că acolo se exploatează ilegal lemn. Cineva îi chemase, cineva îi „pregătise” pe acești jurnaliști că vor fi în fața unui abuz. Nu a fost așa! Exploatarea era și este legală din toate punctele de vedere. Le-am explicat jurnaliștilor britanici că se află într-un parchet în exploatare, că tot ce se întâmplă este legal și, mai mult, este sănătos pentru pădure. Sper că au înțeles și că își vor respecta statutul de jurnaliști.

Jurnaliștii sunt obligați să respecte adevărul și să militeze pentru aflarea sa. Dar „fake-news” este o expresie care a depășit de mult limitele jurnalismului. Oricine poate, folosindu-se de platformele Social Media, să împroaște cu noroi pe oricine sau să spună cu nonșalanță minciuni.

Iar la capitolul forestieri și exploatare forestieră, dezinformarea și ura capătă proporții prea mari. Oameni care nu știu nimic despre pădure distribuie postări ale unor entități care au interese de tot felul, doar pentru că dau senzația că apără pădurea. Un om de specialitate arată că „atunci când indivizii împărtășesc sau interacționează cu dezinformările pe care le văd online, ei au fost, în esență, convinși să facă acest lucru de către inițiatorii săi”. Cu alte cuvinte, dezinformarea are inițiatori. Iar dacă subiectul se bazează pe emoție, răspunsul utilizatorilor la un mesaj de pe Facebook este foarte rapid, spontan chiar.

Întotdeauna, apărarea pădurii este un pretext pentru a cere ceva.

Poate fi interesant ca din spatele tastaturii oamenii să devină apărători ai mediului și ai pădurii. Dar răspândirea de fake-news dăunează grav sănătății societății noastre. Iar atunci când militezi pentru ceva, fără să știi despre ce e vorba cu adevărat, nu faci decât să răspunzi unui exercițiu de manipulare, unui interes mercantil – fie pentru a câștiga un loc mai bun în piață, fie pentru a cere donații în bani pentru a-ți justifica activitatea de „activist de mediu”.

Dar dacă citiți cu atenție textele sau urmăriți secvențele video, veți vedea că pe lângă apărarea pădurii, autorii mesajelor mai cer ceva: fie cer donații în bani („lupta” trebuie continuată!), fie orientează publicul spre o platformă politică sau alta. Nicăieri nu e vorba doar despre protecția mediului!

Aici trebuie să mai spunem ceva: sectorul forestier românesc este cel mai controlat sector economic. Avem instituții dedicate acestui sector. Avem Poliție, Jandarmerie, Gardă de Mediu, Gardă Forestieră. În acest context, este dificil pentru „activiștii de mediu” să găsească o justificare a activității lor. Cum să mai câștige bani din donații când instituțiile statului sunt peste tot?!… Și-atunci atacă puternic în mediul online și  dezinformează. Sigur, ar fi mai firesc să aibă un loc de muncă și să apere pădurea în timpul liber, ca voluntari. Dar banii din donații obținuți din spatele tastaturii sunt bani făcuți ușor, fără muncă adevărată.

Forestierul muncește în frig, pe ploaie, în orice condiții și extrage lemnul din care sunt făcute birourile „activiștilor de mediu”. Pe acele birouri de lemn stau laptopurile de unde suntem invadați de fake-news.

Oamenii fără pregătire silvică sunt tentați să fie de acord cu „activiștii de mediu” și să condamne orice lucrare de exploatare forestieră. Este un subiect bazat pe emoție. Dar înainte de a fi de acord cu exercițiile de manipulare ale verzilor, poate nu ar fi rău să ne uităm în casă, în jurul nostru: toți avem mese din lemn, dulapuri din lemn, uși din lemn, ferestre din lemn. Iarna, 3,5 milioane de case se încălzesc cu lemn. Trăim, iată, înconjurați de lemn și ne bazăm pe lemn și în continuare. Uniunea Europeană a crescut importanța lemnului în lupta cu schimbările climatice. Iar o dată cu creșterea importanței lemnului în viața noastră, rolul „activiștilor de mediu” devine tot mai mic…

Pe Valea Cerbului, în Bucegi, lemnul se exploatează legal, iar pădurea se menține sănătoasă în urma activităților forestiere. Dacă faci o fotografie a unui arbore doborât, dintr-o parte vezi că arborele pare sănătos. Dar dacă faci și din partea cealaltă, vezi că era găunos, era compromis.

Oameni buni, haideți să vedem ansamblul, nu doar frânturile servite de veșnicii pescuitori în ape tulburi!

Ciprian Dumitru MUSCĂ,

Președinte ASFOR