În data de 05.03.2020 s-a desfășurat ședința ordinară a Consiliului Director ASFOR, care l-a avut invitat pe dl. Gelu Puiu – Secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În acest cadru au fost discutate o serie de măsuri menite să sprijine dezvoltarea economiei forestiere în România.

Lemnul este cea mai importantă resursă regenerabilă. România trebuie să continue să folosească această resursă pentru dezvoltarea comunităților locale și încurajarea activităților economice care creează numeroase locuri de muncă în zonele rurale, unde multe alte alternative de ocupare a forței de muncă nu mai sunt.

Economia forestieră participă cu 3,5% la formarea PIB. Este o contribuție importantă, ținând cont că 28% din suprafața țării și 30% din suprafața ruralului este ocupată de pădure. Sectorul este un angajator important, în special în zonele rurale. Deşi numărul de angajați a scăzut de la 235.000 în 2000, la aproximativ 140.000 de angajați în 2019 – domeniul forestier susține azi peste 100.000 de locuri de muncă, marea lor majoritate în mediul rural.

1- ASFOR – susține ca lemnul să fie valorificat liber și corect pe piață. În acest sens ne dorim ca administratorul fondului forestier aflat în proprietatea statului RNP – Romsilva – aflat sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, să respecte prevederile legale în vigoare și din activitatea sa să fie eliminate acele practici neconcurențiale care afectează piața lemnului.

În acest sens solicităm să verificați și să vă asigurați că RNP Romsilva:

a) respectă prevederile Codului Silvic și a HG nr. 715/2017, cu modificările și completările ulterioare cu privire la exploatarea în regie proprie și/sau prestări, cu prioritate, a partizilor de produse secundare și accidentale cu procentul cel mai mare de lemn de foc.

b) în caz contrar, că este sancționată conform legislației în vigoare pentru nerespectarea prevederilor regulamentului de valorificare în condițiile în care se constată încălcarea acestuia și este obligat prin forța coercitivă a statului la respectarea prevederilor legale în vigoare.

2. Legat de îmbunătățirea legislației silvice.

a) Propunem modificarea Ordinului nr. 1.540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos

(Instrucțiuni)

după cum urmează:

Art. 13 (r) în cazul în care partida face obiectul unui contract de vânzare de masă lemnoasă pe picior, valoarea lemnului rezultat din arborii prejudiciați în procesul de exploatare se calculează la nivelul prețului unitar din contract dacă prejudicierea nu este din culpa operatorului economic;

adăugarea unei noi litere:

(r1) dacă prejudicierea este din culpa operatorului economic; valoarea prejudiciului rezultat prin distrugerea sau vătămarea arborilor se calculează prin înmulțirea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare, cu valoarea factorului «k» pe specii ori grupe de specii și categorii de diametre, prevăzută în anexa nr. 2; valoarea totală rezultată din valoarea lemnului provenit din arborii prejudiciați la care se adaugă valoarea prejudiciului se recuperează de la titularul autorizației de exploatare, dacă acesta este și cumpărătorul masei lemnoase; în cazul în care cumpărătorul exploatează masa lemnoasă în baza unui contract de prestări de servicii, acesta va plăti valoarea lemnului, iar prestatorul va plăti valoarea prejudiciului;

Art. 18. La terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase, titularul autorizației de exploatare este obligat să execute nivelarea căilor de acces utilizate la colectarea lemnului, acolo unde este cazul.

Art. 30. (2) Suprafețele prevăzute la alin. (1) se cuprind în autorizație și în procesul-verbal de predare-primire și se reprimesc în cel mult 60 de zile de la reprimirea parchetului, durată care se prelungește cu termenele prevăzute la art. 9.

b) Operationalizarea SUMAL

Punerea în producția a aplicației SUMAL este așteptată de către operatorii economici – în condițiile în care în prezent este introdus același aviz de însoțire de două ori în doua aplicații informatice diferite.

De asemenea, sunt probleme cu localizarea GPS a operatorului în momentul emiterii codului cu aplicația WT.

Toate aceste neajunsuri se transpun în greșeli pe care operatorii le realizează și se ajunge la sancțiuni sau confiscare de masă lemnoasă în condițiile în care aceasta are proveniență legală.

Deși avem o procedură reglementată în Legea nr. 171/2010 art.19 pct.2 lit.d ce prevede posibilitatea constatării situațiilor obiective generatoare de erori de localizare, aceasta nu este pusă în practică de organele de control, în multe cazuri acestea ignoră sau refuză solicitarea operatorilor economici de a controla existența erorii produse de sistemul GPS. În acest sens, vă comunicăm că Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații – ANCOM a creat o măsurătoare a acoperirii semnalului GPS, ce este disponibilă la adresa ttps://www.aisemnal.ro/. Vă solicităm să dispuneți ca organele de control să pună în executare solicitarea legitimă a operatorilor economici de a controla dacă erorile de localizare sunt produse de situații obiective, iar în cazul în care acestea se adeveresc să anuleze măsurile sancționatorii.

Vă adresăm rugamintea ca în dezvoltarea actuală accentul în ceea ce privește trasabiliatea să fie pus pe prima punere în piață.

De asemenea, în condițiile în care este posibil, având în vedere că deja toate elementele avizului sunt introduse în dispozitivul electronic – avizul devenind unul electronic – să fie eliminată obligativiatea utilizării avizelor tipizate – ale căror costuri sunt foarte mari.

c) Modificarea procedurilor de stabilire a prețurilor de APV în funcție de piața actuală.

La ora actuală modul de stabilire a prețurilor de pornire la licitație – sau a prețului de valorificare a lemnului nu se face transparent și prin proceduri de piață.

De exemplu, în calculul prețului de pornire la licitație avem prețuri intermediare (preț APV, preț referință, preț stabilit la ocol, preț aprobat în consiliul director al DS) a căror valoare nu se stabilește în piață, ci arbitrar în funcție de o procedură netrasparentă și care nu are un fundament economic foarte clar și în nici un caz nu respectă principiul de bază al concurenței – ca prețurile bunurilor valorificate să se formeze în piață, în funcție de cerere și ofertă.

d) Clarificarea situației unor materiale utilizate în procesul de procție al plăcilor sau ca lemn de foc cum ar fi: rumegus, deseu lemn, aschii din lemn (tocatura), chiar coaja și ambalaje din lemn care sunt considerate deșeuri  și taxate cu 2% conform OUG 50/2019 – deși ele sunt utilizate în procesul de producție pentru obținerea de bunuri.

În acest caz propunem:

            – încadrarea acestor elemente din lemn (rumegus, deseu lemn, aschii din lemn (tocatura), chiar coaja și ambalaje din lemn ) în categoria subproduse și exceptate de la plata taxei de 2%, tocmai pentru a încuraja utilizarea acestor materiale în obținerea de produse.

Aceste elemente de lemn se încadrează în definiția subproduselor ce nu sunt deșeuri, reglementată art. 5 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Fără o introducerea expresă a acestor elemente de lemn în categoria subproduselor, organele de administrare fiscală, le oferă calitatea de deșeu – concluzia acestora fiind bazată atât pe necunoașterea proceselor tehnologice specifice economiei forestiere, cât și pe dorința de a finaliza rapid analiza.

3) Măsuri de sprijin a activității de colectare a lemnului.

a) Eliminatra accizei la carburant. Între activitățile din silvicultură și cele din agricultură a existat tot timpul un tratament diferențiat. În acest sens vă adresăm rugămintea de a analiza și propune eliminarea accizei pentru carburantul folosit în activitatea de doborâre și colectare a lemnului. Această măsură vine să susțină activitatea forestieră mai ales în condițiile în care acest carburant nu este consumat pentru a transporta persoane sau mărfuri pe drumurile publice.

b) Eliminarea TVA la lemnul pentru foc

Menținerea TVA la lemnul pentru foc nu doar că scumpește lemnul pentru populație însă crează două situații diferite în piată astfel:

            – pe de o parte încurajează evaziunea fiscală și neplata taxelor și impozitelor către bugetul de stat;

            – avantajează companiile care importă lemn de foc și îl valorifică în România (fapt constatat în special în sudul țării unde sunt valorificații cca. 400 mii mc de lemn de foc din Bulgaria).

4) – Fonduri Europene.

Densitatea medie a drumurilor forestiere, de 6,4 m/ha este cu mult sub nivelul altor ţări europene, care au, în linii mari, topografie similară (Austria 36 m/ ha, Elveţia 40 m/ha şi Franţa 26 m/ha).

Structurile de recoltare a masei lemnoase în principal IMM-uri, sunt slabe şi suferă de o lipsă cronica de investiţii în utilaje şi tehnologii noi, datorită unei combinaţii de acces limitat la finanţare, lipsa de continuitate in activitate şi  marje de profit reduse. Parcul auto ce deservește sectorul de exploatare a pădurilor este învechit cca. 2420 tractoare forestiere, 1500 – tractoare u 650, doar 30 de funiculare și 20 forwardere.

Pădurile sunt reprezintă pilonul central în ceea ce privește economia verde și capacitatea de stocare a carbonului.

Fondurile alocate pădurilor trebuie să fie cel puțin la nivelul ponderii ocupate de pădure în zona rurală – adică 30%.

Pentru a crește calitatea colectării lemnului și a reduce impactul activității de recoltare a lemnului asupra pădurii dar în același timp pentru a crește gradul de colectare și prelucrare a lemnului reducând foarte mult pierderile de exploatare și manipulare ASFOR propune următoarele măsuri ce vizează strict  activitatea de recoltare a lemnului:

1. Drumuri forestiere și depozite  (drumuri  forestiere  si  depozite)  – 900 milioane euro

Țintă:

  • Stimulează mobilizarea lemnului rotund din păduri și prin aceasta contribuie la ocuparea forței de muncă și la activitatea economică;
  • Oferă finanțare pentru construcția de drumuri forestiere, poduri, corectare torenți, apărări de maluri
  • Îmbunătățirea valorii economice și a competitivității resursei forestiere;
  • Oferă acces pentru vehicule de urgență;
  • Oferă acces pentru echipamente și vehicule de transport lemn scăzând costurile de transport al lemnului;
  • Oferă acces la construcția și reconstrucția instalațiilor și achiziționarea de echipamente noi și folosite pentru depozitarea, uscarea, debitarea, prelucrarea superioară a produselor din lemn.

2. Modernizare tehnologie, utilaje, unelte și echipamente în lucrările de recoltare, colectare și producție biomasă – 700 milioane euro

Alocarea de fonduri proiectelor care vor permite modernizarea tehnologiilor, utilaje, unelte și echipamente pentru lucrări de recoltare a lemnului și silvicultură.

Țintă:

  • Oferă acces pentru achiziționarea de utilaje, instrumente, aparate și echipamente noi folosite pentru recoltarea lemnului.
  • Oferă acces pentru achiziționarea de utilaje, instrumente, aparate și echipamente noi și folosite pentru colectarea și sortarea lemnului.
  • Oferă acces pentru achiziționarea de utilaje, instrumente, dispozitive și echipamente noi și folosite pentru producția de biomasă forestieră.

5) Promovarea utilizării lemnului în case pasive, exploatare prietenoasă cu mediului și incurajarea populației să achiziționeze sobe cu randament crescut prin intermediul unor programe din AFM, astfel:

a) Construcții din lemn

În Europa se vorbește despre o revoluție în domeniul materialelor de construcție, care vin să înlocuiască cimentul și oțelul în construcțiile urbane, cu lemn. Astfel, se estimează beneficii duble pentru stabilizarea climei. În primul rând, se evită emisiile de gaze cu efect de seră din producția de ciment și oțel, iar în al doilea rând, clădirile sunt transformate în adevărate rezervoare de carbon, din moment ce stochează dioxidul de carbon preluat din aer de arbori care sunt recoltați și folosiți ca lemn pentru constructii.

În acest sens propunem un program de sprijinire a celor care doresc să construiască case/mansarde din lemn izolate termic cu materiale biodegradabile cum ar fi celuloza sau fibrele din lână.

b) Exploatarea prietenoasă cu mediul a pădurilor.

Tehnologiile de exploatare folosite în România sunt învechite și se bazează în special pe utilizarea utilajelor colectoare de tipul TAF, tractor agricol adaptat pentru exploatări forestiere.

Pentru utilizarea unor tehnologii mult mai prietenoase cu mediul se recomandă folosirea de funiculare. Această tehnologie a fost folosită pe scară largă în România înainte de 1989 însă a fost abandonată. Pentru a reintroduce această tehnologie în practica exploatărilor forestiere este necesar un sprijin și din partea statului.

În acest sens propunem un program de sprijinire a celor care doresc să utilizeze tehnologii prietenoase cu mediul intitulat – primul funicular.

c) Utilizarea de instalații de încălzit cu randament de ardere crescut.

Reducerea utilizării lemnului rotund pentru combustibil – în prezent o cantitate foarte mare de lemn este folosită pentru încălzirea locuințelor – reprezentând și un procent însemnat în emisiile de dioxid de carbon ceea ce ar duce pe de o parte la reducerea emisiilor și pe de altă parte la creșterea volumului de lemn utilizat în produse din lemn cu termen lung de folosire și implicit de stocare a carbonului.

În acest sens propunem un program de sprijinire a populației să achiziționeze instalații de încălzire pe lemn cu randament de ardere crescut.

În speranța că cele prezentate vor găsi o soluție de rezolvare la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Vă mulțumim

PREȘEDINTE,

Ciprian Dumitru  Muscă

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.