Raportul FAO „Fapte și cifre despre produsele forestiere globale 2023” prezintă un tablou complex al pieței lemnului, dezvăluind un declin semnificativ, dar totodată sugerând potențialul unei viitoare creșteri. Scăderea cu 12% a comerțului global, reprezentând o reducere a exporturilor cu 64 de miliarde de dolari, până la 482 de miliarde de dolari, este un semnal alarmant care necesită o analiză profundă și o reacție strategică din partea tuturor actorilor implicați.
Cauzele Declinului: un concurs de factori
Declinul nu este rezultatul unui singur factor, ci al unei convergențe de circumstanțe economice și sociale. Încetinirea economică globală a redus cererea, în timp ce tranziția la mediile digitale a afectat drastic sectorul hârtiei, determinând o contracție de 3% a producției globale. Această migrație către suporturile digitale reprezintă o schimbare structurală majoră, afectând nu doar producția, ci și lanțurile de aprovizionare tradiționale.
Prețurile în creștere ale lemnului rotund, perturbările lanțurilor de aprovizionare, agravate de pandemia de COVID-19 și conflictul din Ucraina, și restricțiile comerciale au contribuit, de asemenea, la declin. Este evident că industria trebuie să abordeze aceste provocări într-un mod integrat, analizând interdependențele dintre factori.
Impactul diferențiat asupra categoriilor de produse
Impactul declinului nu este uniform distribuit între categoriile de produse. În timp ce panourile din lemn au înregistrat o ușoară creștere, majoritatea celorlalte categorii au suferit scăderi semnificative. Lemnul rotund, cheresteaua, placajul, celuloza și hârtia au fost afectate sever, demonstrând vulnerabilitatea unor segmente specifice la schimbările economice și de consum. Chiar și producția de peleți din lemn, în creștere până în 2022, a stagnat în 2023, reflectând instabilitatea pieței.
Raportul prezintă o analiză detaliată a producției și comerțului pentru diverse categorii de produse forestiere:
Lemn rotund industrial: Producția globală a scăzut cu 4%, iar comerțul internațional cu 13%, atingând cel mai scăzut nivel din 2009. China a fost principalul importator, însă exporturile din Federația Rusă au încetat după introducerea restricțiilor.

Cherestea: Producția a scăzut cu 4% la nivel global, înregistrând cel mai scăzut nivel din 2014. Scăderea comerțului internațional a fost de două ori mai mare (8%), atingând cel mai scăzut nivel din 2014.

Panouri din lemn: Producția a crescut ușor (1%), datorită creșterii din regiunea Asia-Pacific, compensând scăderile din alte regiuni. Comerțul internațional a scăzut cu 7%, atingând cel mai scăzut nivel din 2016.
Celuloză din lemn: Producția a scăzut cu 2%, dar comerțul a crescut cu 3%, atingând un nivel record. Brazilia, Indonezia și Uruguay au fost principalii furnizori pe piața internațională.
Hârtie și carton: Producția globală a scăzut cu 3%, iar comerțul cu 7%, atingând cel mai scăzut nivel din 2010. Scăderea este atribuită în principal înlocuirii mediilor tipărite cu cele digitale. Producția de hârtie grafică a scăzut cu 9%, atingând cel mai scăzut nivel din 1987.
Peleți din lemn: După o perioadă de creștere constantă, producția a scăzut cu 2% în 2023, iar comerțul cu 5%.
Perspective de viitor: între provocări și oportunități
Deși situația actuală este dificilă, perspectiva pe termen lung nu este neapărat pesimistă. Se preconizează o creștere a cererii de lemn, alimentată de obiectivele de bioenergie și de dezvoltarea construcțiilor din lemn masiv. Proiecțiile indică o potențială creștere a cererii de lemn rotund cu 49% între 2020 și 2050, ceea ce sugerează un potențial important de dezvoltare, dar și o necesitate de planificare strategică.
Adaptarea și inovația: cheia supraviețuirii și prosperității
Pentru a transforma aceste provocări în oportunități, industria lemnului trebuie să se adapteze rapid. Investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru dezvoltarea de noi produse și tehnologii sustenabile, capabile să răspundă cererii în schimbare. Este crucială adoptarea unor practici de gestionare durabilă a pădurilor, garantând aprovizionarea pe termen lung și protejând biodiversitatea.
Diversificarea piețelor de desfacere și îmbunătățirea cooperării internaționale sunt, de asemenea, necesare. Armonizarea reglementărilor comerciale și facilitarea schimbului de informații pot deschide noi oportunități pentru industria lemnului. În sfârșit, adaptarea la schimbările climatice, prin dezvoltarea de strategii de gestionare a riscurilor legate de incendii și dăunători, este esențială pentru viabilitatea pe termen lung a sectorului.
Apel la acțiune
Raportul FAO oferă o imagine clară a provocărilor cu care se confruntă piața lemnului, dar totodată subliniază potențialul său de creștere. Printr-o abordare strategică, inovatoare și sustenabilă, industria poate transforma aceste provocări în oportunități, asigurând viabilitatea și prosperitatea acestui sector vital pentru economiile multor țări.
Colaborarea între guverne, industrie și societatea civilă este esențială pentru a construi un viitor durabil pentru piața lemnului.
În Codul silvic, Legea 331/2024 la articolul 112 Valorificarea superioară a lemnului, sunt prevăzute măsuri clare de utilizare a lemnului și repornire a motoarelor sectorului forestier:
”(1) În sensul prezentei legi, valorificarea superioară a lemnului semnifică modul de valorificare a lemnului în produse de folosință îndelungată, apte pentru utilizarea lemnului în cascadă și cu valoare socioeconomică și de mediu ridicată.
(2) Statul încurajează, prin politici de achiziție publică și instrumente economice, utilizarea lemnului în construcții cel puțin pentru clădirile și infrastructura aparținând domeniului public.
(3) Statul încurajează, prin politici publice și instrumente economice, utilizarea energetică eficientă a resursei de lemn.”
Aceste principii enunțate în legea silvică trebuie transpuse în legislație subsecventă și în legislație națională pentru a produce efecte și a permite dezvoltarea sectorului forestier pe principii solide de utilizare a resursei de lemn și gestionare durabilă a pădurilor.
În acest sens am elaborat pentru România – Programul de viziune ASFOR 2024-2028 pentru sectorul forestier: O strategie pe termen lung ce ghidează activitățile spre o dezvoltare durabilă a fondului forestier și a activităților de exploatare și prelucrare primară a lemnului.
Editorial,
Ciprian Muscă,
Președinte ASFOR
13.01.2025