Datele recente publicate de Eurostat, deși pentru anul 2022, oferă o imagine de ansamblu asupra situației pădurilor în Uniunea Europeană, dar și din România, evidențiind atât aspectele pozitive, cât și provocările care necesită o atenție imediată.
Important:
– Suprafața pădurilor din Europa, dar și din România, a crescut. În 2022, Uniunea Europeană avea aproximativ 160 de milioane de hectare de pădure, iar România avea 6,7 milioane de hectare de pădure.
– Stocul de lemn în pădurile Europei a crescut, fiind estimat la 28,6 miliarde de mc în 2022.
– La nivel european, se recoltează doar 66% din posibilitatea de creștere a pădurilor, în timp ce România recoltează doar 30%.
Constatăm o creștere a suprafeței împădurite, cu 8,3 milioane de hectare începând cu anul 2000, reprezentând o creștere de 5,5%.
În 2022, UE avea aproximativ 160 de milioane de hectare de pădure. În termeni relativi, aceasta înseamnă că pădurile acoperă 39% din suprafața terestră a UE. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 8,3 milioane de hectare sau 5,5% față de 2000 și 2,6 milioane de hectare sau 1,7% față de 2010.
Pădurile acoperă mai mult de jumătate din teritoriul național în 5 țări: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (58%), Estonia (54%) și Letonia (53%) (Figura 1).
În termeni absoluți, țările cu cele mai mari suprafețe de pădure sunt Suedia (27,9 mil ha), Finlanda (22,4 mil ha) și Spania (18,5 mil ha), estimată în 2022. România, cu o suprafață de 6,7 milioane ha, se află în partea a doua a clasamentului, alături de Polonia și Grecia. Suprafața împădurită depinde și de specificul fiecărei țări în parte.
De asemenea, stocurile de masă lemnoasă au crescut cu 32% la nivel european în aceeași perioadă. Această evoluție pozitivă subliniază eforturile de reîmpădurire și refacere a ecosistemelor forestiere.
Stocurile de lemn din pădurile UE sunt estimate la 28,6 miliarde mc în 2022. Germania deține cea mai mare pondere (13,2%), urmată de Suedia (12,6%) și Franța (11,8%). România, cu o valoare de 9%, se situează în zona țărilor cu o resursă forestieră importantă.
Cea mai mare creștere a fost estimată pentru Irlanda (163%), Franța (66%), Cipru și Italia (57% și, respectiv, 54%), în timp ce la celălalt capăt al spectrului, o creștere mult mai moderată a fost estimată pentru Suedia (14%) precum și Cehia (10%) și Slovenia (7%) (Figura 2). România are o creștere de 50%, însă mare parte din această creștere este situată în zone neaccesibilizate, fără o rețea de drumuri forestiere care să permită recoltarea lemnului.
Datele Eurostat scot în evidență și utilizarea mai puțin intensă a resurselor forestiere. Aproximativ 66% din creșterea anuală netă de lemn din pădurile UE a fost exploatată în 2022. Exploatarea lemnului este esențială pentru industrie și economie, și este important ca în toate țările europene să se mențină un echilibru între exploatare și regenerare, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a resurselor forestiere.
Diferențele semnificative între statele membre – de exemplu, un procent de exploatare de peste 100% în unele țări, precum Cehia și Germania, explicat prin existența unor suprafețe importante de pădure care au fost afectate de infestări și uscări, comparativ cu doar 9% în Cipru. La recoltarea lemnului, România se află la partea de jos a clasamentului, reușind să recolteze aproape 30% din creșterea pădurii, fiind la jumătate față de media europeană (Figura 3).
Aceste cifre arată că politicile trebuie să fie specifice și adaptate fiecărei regiuni, ținând cont de specificul ecologic și socio-economic.
Un alt aspect important este valoarea adăugată brută (GVA/VAB) generată de sectorul forestier.
În 2022, aceasta a atins 27,9 miliarde de euro la nivel european, dar ponderea sa în PIB-ul UE a scăzut cu 19% față de anul 2000.
Această scădere subliniază necesitatea diversificării economiilor rurale și dezvoltarea de noi oportunități economice în sectoare conexe silviculturii, cum ar fi ecoturismul și producerea de energie regenerabilă din biomasă.
În termeni absoluți, aceste industrii generează cea mai mare valoare în Finlanda (4,4 miliarde EUR), Franța (3,9 miliarde EUR) și Germania (3,2 miliarde EUR) în 2022.
În România, sectorul forestier a generat 1,7 miliarde EUR, o creștere semnificativă față de anul 2000, când valoarea generată era de doar 193 milioane EUR.
În medie, raportat la suprafața forestieră a Uniunii Europene, vorbim de 174 EUR/ha în 2022. Cel mai mare câștig pe suprafața de pădure este obținut de Țările de Jos (597 EUR/ha), Cehia (471 EUR/ha) și Slovacia (401 EUR/ha).
În România, vorbim de 239 euro/ha, o creștere semnificativă în comparație cu anul 2000, când aveam 30 de euro/ha (Tabelul 1).
Datele Eurostat ne oferă o imagine complexă a situației pădurilor europene. Deși există progrese semnificative în ceea ce privește extinderea suprafețelor împădurite și creșterea stocurilor de lemn, este esențial să se dezvolte strategii de gestionare durabilă a acestor resurse, care să asigure dezvoltarea economică, dezvoltarea comunităților rurale, nevoile sociale dar și conservarea biodiversității.
Politicile europene și naționale trebuie să țină cont de aceste realități și să sprijine dezvoltarea sectorului forestier, în primul rând, printr-o alocare a finanțării distinctă în PAC și orientată pentru a crește gradul de utilizare a unei resurse locale, regenerabile, în construcții din lemn, dar și prin diversificarea activităților companiilor rurale și sprijinirea acestora pentru a dezvolta noi oportunități economice în ecoturism și producerea de energie regenerabilă din biomasă.
În perioada următoare trebuie să reușim adaptarea la o realitate în schimbare rapidă, să fim tot mai vigilenți în fața dezinformării și concentrarea pe dezvoltarea sustenabilă a sectorului trebuie să fie esențială.
În acest sens am elaborat Programul de viziune ASFOR 2024-2028 pentru sectorul forestier: O strategie pe termen lung ce ghidează activitățile spre o dezvoltare durabilă a fondului forestier și a activităților de exploatare și prelucrare primară a lemnului.
Editorial 07.01.2025
Ciprian Muscă,
Președinte ASFOR
