În contextul actual al schimbărilor climatice și al epuizării resurselor fosile, bioeconomia se conturează ca o paradigmă economică inovatoare, centrată pe utilizarea sustenabilă a resurselor biologice regenerabile. Pădurile, ca ecosisteme complexe și dinamice, joacă un rol crucial în tranziția către o bioeconomie circulară, oferind o gamă largă de servicii ecosistemice și resurse regenerabile, precum lemnul.
Pădurea: un sistem complex cu funcții multiple
Dincolo de rolul său de „plămân verde” al planetei, pădurea îndeplinește o multitudine de funcții esențiale pentru echilibrul ecologic și bunăstarea societății. Pădurile reglează ciclul apei, protejează solul împotriva eroziunii, conservă biodiversitatea și oferă oportunități de recreere și turism. Mai mult, pădurile furnizează materii prime regenerabile, precum lemnul, cu un potențial enorm de valorificare în cadrul bioeconomiei.
Lemnul: o resursă versatilă cu amprentă de carbon redusă
Lemnul, ca material de construcție natural, regenerabil și biodegradabil, prezintă avantaje semnificative față de materialele convenționale, precum oțelul, betonul sau plasticul. Utilizarea lemnului în construcții, industria mobilei, producția de biocombustibili și biomateriale, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la conservarea resurselor neregenerabile.
Bioeconomia forestieră: o șansă pentru comunitățile locale
Bioeconomia forestieră oferă oportunități unice pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților locale, în special în zonele rurale. Valorificarea superioară a lemnului, prin dezvoltarea de produse inovative cu valoare adăugată mare, generează locuri de muncă și stimulează economia locală.
Exemple concrete de dezvoltare locală bazată pe bioeconomia forestieră:
- Austria: Regiunea Murau s-a specializat în producția de case din lemn masiv, creând un brand recunoscut internațional și generând numeroase locuri de muncă în sectorul forestier și al construcțiilor.

- Finlanda: Compania Metsä Wood a dezvoltat Kerto® LVL, un produs lemnos inovator utilizat în construcții înalte și infrastructură, contribuind la creșterea competitivității industriei forestiere finlandeze.

- România: În județul Suceava, firmele s-au specializat în construcția de case din lemn și au stimulat dezvoltarea economică locală și au creat noi oportunități de afaceri în zonele rurale.
- În județul Covasna, clusterul PROWOOD susține producerea de mobilier ecologic.

Cadrul legal: Codul Silvic 2025
În România, Noul Cod Silvic publicat în anul 2025 prevede o serie de măsuri menite să sprijine dezvoltarea bioeconomiei forestiere și să consolideze rolul pădurilor în atenuarea schimbărilor climatice. Articolul 81 din Codul Silvic pune accent pe:
- Consolidarea rezilienței pădurilor: Prin implementarea de norme tehnice și ghiduri de bune practici care să crească rezistența arboretelor la efectele schimbărilor climatice.
- Creșterea capacității de sechestrare a carbonului: Prin implementarea de măsuri specifice de management silvic și evaluarea cantității de dioxid de carbon sechestrat, conform unor metodologii standardizate.
- Valorificarea creditelor de carbon: Proprietarii de păduri au dreptul de a valorifica creditele de carbon generate prin gestionarea sustenabilă a pădurilor.
- Sprijinirea utilizării lemnului în construcții și industria mobilei: Autoritatea publică finanțează programe naționale care promovează utilizarea lemnului în aceste sectoare.
- Compensarea proprietarilor de păduri: O parte din sumele provenite din comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt alocate ca plăți compensatorii proprietarilor de păduri.
Tranziția de la economia fosilă la economia verde
Bioeconomia forestieră joacă un rol cheie în tranziția de la o economie bazată pe resurse fosile la o economie verde, circulară și sustenabilă. Substituirea materialelor convenționale cu produse lemnoase inovative reduce dependența de resurse neregenerabile și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice.
Dezbaterea privind absorbția de carbon: clarificări necesare
Dezbaterea privind rolul pădurilor ca absorbanți de carbon este adesea marcată de confuzii și interpretări simplificate. Este important de subliniat că pădurile mature, aflate în echilibru dinamic, absorb și eliberează cantități similare de carbon. Exploatarea forestieră responsabilă, bazată pe principii silviculturale solide, nu afectează semnificativ acest echilibru, iar regenerarea pădurilor asigură continuitatea procesului de absorbție a carbonului.
Reducerea defrișărilor la nivel global, prin protejarea pădurilor existente și reîmpădurirea zonelor degradate, reprezintă o strategie eficientă pentru creșterea capacității de stocare a carbonului în ecosistemele forestiere. Etichetarea proprietarilor de păduri ca principali responsabili pentru defrișări este o generalizare injustă, care ignoră complexitatea factorilor socio-economici ce determină schimbarea utilizării terenurilor.
Bioeconomia forestieră oferă oportunități unice pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale și tranziția către o societate verde. Valorificarea superioară a lemnului, promovarea inovarii în sectorul forestier și gestionarea responsabilă a pădurilor, conform prevederilor Codului Silvic 2025, sunt esențiale pentru a valorifica pe deplin potențialul bioeconomiei forestiere în contextul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile.
Editorial,
Ciprian Muscă,
Președinte ASFOR
20.01.2025