Ciprian Muscă: „Trebuie să fim puternici, capabili să ne adaptăm rapid la orice situație nou creată și să mergem mai departe!”

0
2

Președintele Asociației Forestiere din România (ASFOR), Ciprian Dumitru Muscă, a făcut o analiză a situației industriei în acest final de an, publicată în cea mai recentă ediție a revistei de specialitate „Meridiane Forestiere”. Redăm și noi textul, pentru că este de interes pentru toți cei din industria forestieră și de prelucrare a lemnului.

„Obiectivele climatice si recoltarea lemnului

Trebuie să fim puternici, capabili să ne adaptăm rapid la orice situație nou creată și să mergem mai departe!

Aproape 200 de țări s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a preveni consecințele crizei climatice. Dar cele mai recente planuri climatice asigură doar un mic procent din cantitatea totală de emisii care ar fi necesar să fie redusă pentru a limita încălzirea globală.

Modul în care economia globală gestionează resursele naturale influențează profund clima Pământului. Modul în care extragem aceste resurse, dar și cât de mult le folosim, determină în esență emisiile de gaze cu efect de seră (GES). De asemenea, modul în care eliminăm deșeurile rezultate condiționează din ce în ce mai mult capacitatea de retenție a naturii prin instrumentele sale, cum ar fi: solurile, pădurile și oceanele.

Vedem foarte clar că toate condiționările de mediu aduc costuri suplimentare și reduceri importante de resurse alocate producției, ceea ce a făcut ca zeci de națiuni să nu-și actualizeze încă oficial angajamentele de reducere a emisiilor, așa cum ar fi trebuit să facă, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris din 2015.

Dintre țările G20, care reprezintă 80% din emisiile totale ale lumii, doar șase țări și-au mărit oficial obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Raportul UNEP a  constatat că șase țări din G20 (SUA, Canada, Australia, Brazilia, Coreea de Sud și Mexic) nu și-au atins deloc vechile obiective privind mediul înconjurător.

Creșterea productivității printr-o utilizare mult mai eficientă a resurselor, precum și reducerea risipei prin reutilizare, reciclare și refabricare, pot reduce mult atât consumul de resurse, cât și emisiile de GES.

Astfel de măsuri conferă, de asemenea, beneficii sociale suplimentare, extrem de dorite, cum ar fi un acces mai echitabil la resurse și câștiguri neprețuite pentru mediu prin reducerea poluării. Însă toate aceste beneficii vin cu o decuplare a creșterii economice și cu implicații asupra bunăstării umane prin restrângerea accesului la resurse. Acest aspect, poate mai puțin explicat, trebuie să fie o parte integrantă și o principală preocupare a politicii climatice.

În tot acest tablou, lemnul se încadrează la categoria resurselor regenerabile cu o capacitate activă de absorbție a carbonului și stocare a acestuia pe termen lung. Creșterea suprafețelor împădurite și utilizarea lemnului în cascadă permit folosirea acestei resurse naturale în atingerea țintelor climatice asumate. 

Chiar și cele mai actuale și ambițioase planuri climatice, la care s-au angajat aproximativ 120 de țări, direcționează lumea către calea creșterii temperaturii medii globale cu până la 2,7 ° C. Organizatorii summitului COP26 (Glasgow) spun că își doresc ca țările să se angajeze  să mențină Pământul pe drumul corect spre obiectivul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5° C,  prin angajamente mai ambițioase pentru a-și decarboniza economiile.

Conform acordului de la Paris din 2015, semnatarilor li se cere să prezinte noi planuri de reducere a emisiilor, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național sau NDC, la fiecare cinci ani, fiecare mai ambițios decât precedentul.

Toți ochii sunt  ațintiți asupra țărilor semnatare, în special asupra celor mai mari emițători de combustibili fosili din lume (Statele Unite, India și Uniunea Europeană). Avertismentele generale vin în urma unei veri pline de dezastre naturale alimentate de schimbările climatice din întreaga lume. În timp ce SUA și Canada au fost lovite de incendii de vegetație și valuri de caniculă agravate de secetă, inundații și uragane, Germania și China au trecut prin inundații care au lăsat în urmă sute de victime și pagube financiare foarte mari. De asemenea, sudul Europei s-a luptat cu incendiile de vegetație.

Statele în curs de dezvoltare sunt însă cele care suportă efectele cele mai grave ale crizei climatice, în ciuda cantității mici de emisii pe care le generează în atmosferă. Locuitorii țărilor mai sărace vor suferi cel mai mult, așa că asigurarea unui anumit grad de echitate și a unui grad de solidaritate globală pentru finanțarea adaptării la noile provocări ale crizei climatice este esențială.

Pentru a se atinge țintele climatice asumate, Uniunea Europeană a lansat o serie de strategii și programe cu rol de a finanța și a reforma sisteme de producție, care în final să ne ducă către o economie verde cu emisii zero (PNRR, Green Deal, PNS, Strategia Forestieră etc).

Legat  de   componenta   păduri, așa cum apare în PNRR, finanțarea  merge  exclusiv  în  proiecte  de împăduriri  și  „păduri  urbane”, pepiniere, protecția biodiversității,  elaborarea planurilor de management  pentru  Siturile Natura 2000(acestea vin cu asumare de măsuri de reformă).

Pentru recoltarea lemnului sunt de așteptat: limitări ale volumului recoltat prin asumarea de ținte de nonintervenție; înăsprirea cerințelor tehnice și de protecție în orice activitate ce se petrece în interiorul pădurii; modificarea tabloului clasic de produse pe bază de lemn; creșterea costurilor de obținere a produselor din lemn, precum și reguli stricte referitoare la managementul deșeurilor.

Pe linie de energie, de care sectorul de recoltare a lemnului este structural dependent, se vede o tendință clară de renunțare în mod accelerat la cărbune, cu tendințe crescătoare spre energia solară și eoliană.  Pentru  lemnul folosit în obținerea energiei este  prevăzută  dezvoltarea  unor  criterii  de sustenabilitate a provenienței  resursei și de utilizare a lemnului în cascadă.  Problema  PNRR este că toate aceste prevederi devin condiționalități ale finanțării. Referitor la lemnul utilizat pentru încălzirea locuințelor, deși este evident că sunt necesare măsuri de reducere a volumelor de biomasă folosite pentru încălzirea locuințelor, acest lucru se poate realiza printr-o creștere a eficienței utilizării resursei de lemn prin finanțarea de soluții alternative sau cu un randament mult mai ridicat decât instalațiile clasice. În orice caz, o interzicere a utilizării lemnului pentru încălzirea locuințelor este imposibilă și nici măcar nu poate fi luată în calcul. 

Strategia  pe biodiversitate  a UE  devine  strategie  pe  domeniul pădurilor  –  cu  ținte  de  10%  protecție integrală și 30% arii  protejate, cu  obiective de identificare a pădurilor primare și seculare și de protejare a acestora. În acest caz, trebuie să vorbim de ținte globale, nu doar pe segmentul pădurilor.

Economia forestieră are modelele dar și limitările sale. Trebuie să facă față valului continuu de reforme, cerințe, dar și de nevoi crescute ale populației, de aceea, folosind o expresie populară, spunem că „cel ce joacă pe o singură carte, riscă foarte mult”.

În perioada următoare, pădurile vor fi puternic solicitate pentru a face față unor cerințe tot mai diversificate și noi, atât de protecție, dar în special de producție. Sunt cerințe menite să asigure  condiții omenești de trai unei populații într-o creștere continuă și rapidă, o populație „pentru care pământul, pe care l-a abandonat, parcă nu mai ajunge”. Multe dintre sarcinile impuse pădurii vor fi atipice, pentru că acestea sunt impuse prin reglementări nefundamentate științific, care au la bază doar percepții și păreri care, în credința celor care le emit, par a fi soluții pentru salvarea omenirii. Însă acestea se vor dovedi, în lipsa unui fundament al specialiștilor, blamați pentru că ar dori să taie pădurea (!?), mult mai nocive decât o administrare sustenabilă a pădurilor, bazată pe principii simple, cum ar fi cel al continuității pădurilor. Viitorul înseamnă să substituim reducerea cantității de lemn recoltat cu o creștere a calității lemnului recoltat și o utilizare cu o eficiență maximă a lemnului, cu pierderi zero.

Ce facem?!… Așadar, pe termen scurt, pentru a ne înscrie pe lista jucătorilor în noua economie, într-o continuă adaptare, trebuie să investim în capitalul uman, căruia să-i asigurăm un sistem de pregătire capabil să-i ofere siguranță și competitivitate. Pe termen lung, se impune focus pe curriculum: într-un orizont de așteptare de 10-15 ani, sistemul de educație/formare profesională trebuie să „livreze” capital uman de cea mai înaltă calitate, și aici ne referim la centrele de formare profesională, în care să asigurăm o pregătire continuă a specialiștilor în exploatări forestiere și prelucrarea lemnului.

Trebuie să reușim să dezvoltăm o infrastructură forestieră (drumuri și depozite) care, coroborată  cu un parc modern de utilaje, să permită o eficiență mult mai ridicată, cu un impact mult mai mic asupra mediului, în recoltarea lemnului. Este necesară diversificarea producției din lemn, pentru că lemnul este motorul dezvoltării zonei rurale, prin diversificarea și utilizarea integrală a resursei de lemn, de la cherestea până la produse și subproduse din lemn și încheind ciclul economic cu valorificarea resturilor din lemn în peleți/brichete. Nu în ultimul rând, creșterea ponderii lemnului utilizat în construcții care să asigure atât atingerea țintelor climatice.

Trebuie să ne obișnuim și să absorbim zgomotul zilnic al crizelor trâmbițate prin toate mijlocele de comunicare, în special de cei slabi, care nu au capacitate de analiză și adaptare și care se sperie de cel mai mic semn care îi scoate din ritmul cotidian. Trebuie să fim puternici, capabili să ne adaptăm rapid la orice situație nou creată și să mergem mai departe.

Pentru că suntem la cumpăna dintre ani, le urăm colegilor, membrilor ASFOR, cititorilor revistei MERIDIANE FORESTIERE, ca de altfel tuturor celor din breasla forestierilor ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug!

Un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese! La mulţi ani!”

Sursa: Meridiane Forestiere

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.