ASFOR despre Strategia Forestieră a României: „Prea multe verdicte bazate pe cifre false”

0
7

Asociația Forestierilor din România a transmis presei un punct de vedere referitor la dezbaterea publică din jurul Strategiei Forestiere a României. Din perspectiva Asociației, sunt „prea multe dezbateri, luări de atitudine publice sau chiar verdicte care se bazează pe minciuni, știri sau cifre false”.

Redăm comunicatul ASFOR, semnat de președintele acesteia, Ciprian Muscă:

„Strategia Forestieră a României: ecologia comunicării este la fel de importantă ca grija pentru pădure

ASFOR a apreciat și apreciază grija oamenilor pentru un mediu curat și preocuparea pentru buna îngrijire a pădurii. Silvicultorii și forestierii sunt, prin prisma meseriilor lor, gospodarii autentici ai pădurii. Sigur, ne supără alăturarea celor care muncesc onest în această industrie cu cei care comit infracțiuni silvice.

Ne bucurăm să constatăm un interes major al factorilor de răspundere și ai reprezentanților societății civile pentru viitoare Strategie Forestieră a României. Este un subiect amplu, iar dreptul fiecărui cetățean de a dezbate și de a participa la construcția politicilor publice în orice domeniu este unul de necontestat. Iar acest drept trebuie să se manifeste civilizat și transparent. Ura și violența degradează ființa umană.

Ne-am obișnuit însă, din păcate, ca subiectele care țin de pădure să fie prea des dezbătute pornind de la realități deformate. Sunt prea multe dezbateri, luări de atitudine publice sau chiar verdicte care se bazează pe minciuni, știri sau cifre false. Fără îndoială, cele mai multe vin din partea unor persoane  bine intenționate, dar care nu cunosc adevărul despre pădure sau despre sectorul forestier.

Cu siguranță, mesajele acestora sunt lansate de la pupitre sau calculatoare instalate pe birouri de lemn, iar fiecare dintre aceste persoane are în casă mobilier sau obiecte din lemn. Sunt sute de astfel de obiecte în orice gospodărie: de la acoperișul casei la pragul ușii, de la ramele ferestrelor la tocătorul de legume din bucătărie sau la banala cutie de chibrituri. Fiecare obiect de lemn a fost parte a unui arbore care a fost exploatat și apoi prelucrat.

Între grija pentru pădure și ura față de lemn și față de cei care recoltează, prelucrează și aduc în casele oamenilor căldura lemnului este o fractură de logică!

Când vorbim despre un document de importanță uriașă pentru țara noastră cum este Strategia Forestieră suntem obligați nu doar să ascultăm toate vocile, ci și să vorbim în cunoștință de cauză și cu responsabilitate.

Orice știre falsă poluează, iar ecologia comunicării este la fel de importantă ca grija pentru pădure.

Strategia Forestieră națională este un document important și complex care trebuie să creeze un echilibru între rolul de mediu, social și economic al pădurilor și trebuie să fie bază a dezvoltării comunităților locale și, în ansamblu, a României.

Pădurile și lemnul sunt căutate pentru rolul lor de atenuare a schimbărilor climatice. Pădurile captează și sechestrează cantități mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate în întreaga lume pentru că înlocuiesc materialele a căror producție generează volume mari de gaze cu efect de seră.

Pe întreg globul pământesc se remarcă, pe de-o parte, o grijă tot mai mare pentru mediu și, implicit, pentru păduri, dar și o folosire tot mai amplă și inovativă a lemnului. În SUA au fost schimbate normativele din construcții pentru a permite ridicarea de clădiri foarte înalte construite exclusiv din lemn. Țări dezvoltate ca Japonia, Canada, Marea Britanie, Suedia, Germania, ca să amintim doar câteva, se mândresc cu mari construcții din lemn: blocuri de locuințe, clădiri de birouri, stadioane sau săli de sport.

Recipientele și lingurițele de înghețată sau de cafea din plastic au fost interzise în toate țările civilizate, inclusiv în România. Acestea se realizează din materiale biodegradabile care au la bază lemnul. Iar lemnul provine din pădure!

De aceea spunem că Strategia Forestieră a României ar trebui să asigure, pe termen mediu și lung, atât protejarea pădurii, cât și funcționarea  bioeconomiei românești, a firmelor cu capital românesc pentru dezvoltarea comunităților rurale dependente de această resursă.

Acest lucru înseamnă utilizarea pe scară tot mai largă a lemnului recoltat în condiții de sustenabilitate și în mod corect. Gradul de retenție a carbonului în păduri trebuie să crească, dar acest lucru nu înseamnă renunțarea la recoltare, ci creșterea durabilității și maximizarea utilizării lemnului recoltat din păduri.

Pentru a avea păduri sănătoase, acestea trebuie îngrijite, iar îngrijirea presupune și recoltarea lemnului. Pe de altă parte, proprietarii de păduri au nevoie de venituri pentru plata costurilor de gestionare a pădurilor. Iar acestea nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Pădurile au nevoie de lucrări de prevenire a incendiilor, de întreținere a drumurilor sau de eliminarea speciilor invazive.

Pentru păduri, proprietarii plătesc impozite. Dacă în agricultură au existat și există posibilități de finanțare, trebuie găsite soluții de finanțare a îngrijirii pădurii. Sectorul forestier nu a beneficiat niciodată în ultimii 31 de ani de niciun fel de finanțare, așa cum beneficiază, de exemplu, sectorul agricol.

În Strategia Forestieră a României trebuie să se găsească și analizele privind disponibilitatea viitoare a lemnului și interdependența dintre exploatarea forestieră și celelalte industrii. Să nu uităm că sectorul forestier și de prelucrare primară a lemnului contribuie cu 3.5% la PIB-ul României.

Componenta socială, dezvoltarea comunităților mici, păstrarea locurilor de muncă – în sectorul forestier din România lucrează peste 130.000 de profesioniști – trebuie să fie și acestea repere integrate în Strategia Forestieră.

Am mai spus aceste lucruri și le repetăm: așa cum pădurea are nevoie de oameni, și oamenii au nevoie de pădure. Lemnul este o resursă care are mai multe vieți: prima, în pădure, unde captează carbon și ne dă oxigen, iar următoarele – produsele de lemn, noi sau reciclate, care țin sechestrat carbonul zeci sau sute de ani și care au fost și sunt baza dezvoltării civilizației umane.

ASFOR încurajează și sprijină dialogul constructiv, de aceea reiterează faptul că este dispusă la organizarea unor sesiuni de comunicare atât în mediul online, dar și în mediul cel mai propice pentru astfel de discuții și anume PĂDUREA, pentru a găsi împreună modalitățile optime pentru a promova un echilibru OM-PĂDURE.

Ciprian MUSCĂ,

Președinte ASFOR”

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.