Metodologia care nu trebuie să sacrifice inima rurală a României
Există în munții noștri comunități care au supraviețuit sute de ani. Au trecut prin două războaie mondiale, au văzut imperii născându-se și apunând și au rezistat în fața fiecărei crize economice a secolului trecut. Acești oameni au învățat să trăiască în simbioză cu pădurea, tratând-o nu ca pe o resursă de exploatat, ci ca pe însăși garanția existenței lor. Astăzi, însă, riscul ca aceste comunități să dispară nu mai vine dintr-un conflict armat, ci de la o masă unde se decide, în grabă, o metodologie care promite să răspundă unei „obligații europene” ce, citită cu atenție, nu există în forma vehiculată.
O fundamentare pe care ministerul era dator să o prezinte
Documentul consolidat de 25 de pagini pe care ASFOR l-a transmis Ministerului Mediului nu este o simplă notă de subsol în procesul de consultare publică. Este, în fapt, un set de evaluări esențiale pe care ministerul ar fi trebuit să le prezinte ca fundamentare a impactului legislației propuse.
„Acest demers nu este despre blocarea jaloanelor PNRR, ci despre îndeplinirea lor într-un mod sustenabil și constituțional.”
Nu putem atinge obiectivele de mediu sacrificând predictibilitatea juridică sau stabilitatea socială. O îndeplinire „pe repede-înainte” a Jalonului 34, fără a măsura corect unda de șoc în societate, riscă să genereze un eșec administrativ și uman.
Securitatea socială: scutul împotriva depopulării rurale
Când discutăm despre zone prioritare pentru biodiversitate, trebuie să înțelegem că nu analizăm doar hărți, ci viitorul social al României profunde.
▸ Impactul asupra oamenilor: Restricționarea excesivă a pădurilor productive ar putea lăsa până la 270.000 de gospodării fără acces la lemn de foc, resursă vitală pentru 3,5 milioane de familii.
▸ Locurile de muncă: Cele 314.000 de destine legate de sectorul forestier sunt puse în pericol de o abordare care ignoră realitatea din teren. Dispozițiile care pot duce la dispariția a 78.500 de locuri de muncă lovesc exact în acele comunități care au rezistat istoriei timp de secole.
Soluția ASFOR: eficiență europeană fără costuri umane inutile
Am demonstrat prin soluția noastră tehnică — construcția cumulativă pe nouă strate juridice — că România poate atinge ținta de 10,13% protecție strictă fără a condamna aceste comunități la dispariție (document anexat prezentului editorial).
▸ Valorificarea patrimoniului existent: Putem raporta succesul către Bruxelles folosind structurile deja protejate (Delta Dunării, arealele carstice, zonele alpine), fără a introduce noi interdicții asupra pădurilor care susțin viața satului românesc.
▸ Respectarea proprietății: Documentul nostru semnalează lacuna critică a compensațiilor financiare. Fără acestea, protecția mediului devine o povară nedreaptă purtată exclusiv pe umerii proprietarilor și ai comunităților locale.
Un apel la dialog pentru pace socială
„Pădurea nu se grăbește, dar comunitățile noastre nu pot aștepta la infinit o abordare echilibrată.”
Solicităm Ministerului Mediului un dialog tehnic structurat, bazat pe evaluările de impact pe care le-am pus la dispoziție.
Avem datoria de a proteja biodiversitatea, dar avem și obligația morală și legală de a proteja oamenii care au păstrat acest patrimoniu timp de generații.
România merită o politică forestieră cu adevărat europeană: una care să consolideze natura fără a face să dispară comunitățile care îi dau viață.
Dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă
Președinte ASFOR — Asociația Forestierilor din România
Editorial 04.05.2026
