STUDIUL SAVCOR INDUFOR – DRUMUL SPRE VIITOR AL RNP ROMSILVA
BANCA MONDIALĂ – ANALIZA FUNCȚIONALĂ A SECTORULUI MEDIU ȘI PĂDURI ÎN ROMÂNIA
DESPRE EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE DE RNP ROMSILVA
Romsilva a înregistrat profituri în fiecare an din ultima decadă în ciuda diminuării resurselor şi bazei sale de venituri, continuând să îndeplinească funcţii extinse de natura publica având în vedere sprijinul limitat şi declinul economiei forestiere româneşti şi al celei europene.
Nivelul profitului este scăzut, iar media din ultimii trei ani a fost mai mică de 2,5% din venit, comparativ cu nivelurile de peste 10% din anii 2001/2002.
Evident, rezultatele recente sunt influenţate de obligaţia de a subvenţiona anumite funcţii publice, dar amplitudinea cheltuielilor pentru aceste functii publice nu este posibil de cuantificat. Compararea rezultatelor an de an poate duce la concluzii greşite şi oferi o perspectivă saraca cu privire la cat de performanta este o companie. Astfel, comparand rentabilitatea pentru cei trei ani se remarcă doar diferenţe marginale şi acest lucru ar putea fi interpretat fie ca un rezultat bun, având în vedere climatul economic fie ca un rezultat slab datorită randamentului scăzut al resurselor utilizate.
Studiul referitor la Romsilva (Savcor Indufor, 2007) a furnizat o analiză comparativă, care a comparat randamentul şi performanţa Romsilva cu un număr de întreprinderi forestiere de stat din Europa.
În orice comparaţie de această natură, trebuie să se aibă în vedere că tipurile de activitati, structura in ceea ce priveste vârstă şi compoziţia fondului forestier, atractivitatea commerciala şi obiectivele de administrare ale administratorilor padurilor de stat variază enorm în funcţie de ţara în cauză. Cu toate acestea, constatările oferă o imagine asupra eficienţei relative a organizaţiei.
În ceea ce productivitatea / eficienţa personalului din administraţie folosind ca unitate de masura mc de lemn facturat pentru fiecare angajat in administratie (TESA), Romsilva nu sta bine deloc. Cu toate acestea, daca folosim ca parametru de analiza costul de administrare pe mc de lemn facturat, performanţa Romsilva se îmbunătăţeste semnificativ. Acest lucru se datorează nivelului salarial relativ scăzut.
Analiza a examinat nivelele de profitabilitate în ansamblu şi a concluzionat că “organizaţia (Romsilva), realizează un profit mic, câteva procente din cifra de afaceri, situându-se în grupa de ” mijloc ” dintre toate organizaţiile participante”, alături de Bavaria şi Austria. Ceea ce nu este clar din raport este cum pot fi comparabile nivelurile de profit, tinând cont de sfera de aplicare a activităţilor unora din companiile forestiere de stat, de exemplu, în Irlanda, Coillte operează două unitati de procesare a lemnului rotund de clasă mondială şi s-a bazat pe o piaţă activă de dezvoltare imobiliara pentru a genera profituri.
Vânzările de material lemnos reprezintă principala sursă de venituri pentru Romsilva şi vor continua să fie si în viitorul apropiat. Materialul lemnos este vândut printr-un sistem de licitaţie (la drum auto sau pe picior), şi există un număr de contracte de furnizare pe termen lung în curs de desfăşurare. Un preţ de pornire minimal este stabilit la nivelul aparatului central pe baza preţurilor realizate la vânzările recente iar directiile silvice judeţene au o anumită flexibilitate în modificarea acestora pentru a se adapta la condiţiile locale. Procedura de stabilire a preţurilor de pornire nu este considerată de sectorul de exploatare si prelucrare ca fiind în întregime transparentă.
Recomandări
În timp ce această serie de recomandări se referă la problemele imediate ale sectorului, pe măsură ce acestea sunt implementate, mediul general de operare se va schimba, oferind oportunităţi de îmbunătăţiri ulterioare şi de implementare a eficientei, nu doar în ceea ce priveste punerea pe piata a masei lemnoase, dar şi în livrarea serviciilor ce nu tin de productie de lemn a regiei.
Astfel, deşi momentan nu vedem un anumit avantaj în a recomanda ca Romsilva să fie transformată în societate comerciala, s-ar putea ca, în urma rezultatelor BPR, această opţiune să devină oportună. Un asemenea scenariu ar presupune numirea independentă şi transparentă a unui Director Executiv, numirea unui Consiliu Director, unii membri ai acestuia fiind desemnati de catre autoritatea centrala , însă alţii şi-ar ocupa poziţia pe baza expertizei lor în afaceri şi a valorii adăugate pe care o pot aduce dezvoltării Romsilva. Transformată în corporaţie, Romsilva ar funcţiona ca o entitate independentă, fără influenţă politică şi în conformitate cu bune principii de guvernare şi cu cele mai bune practici, distingându-se printre cele mai importante companii silvice de stat din Europa.
Dacă nivelul curent al implicării politice şi promovarii pe criterii politice continuă, atunci, de-a lungul unui cliclu de productie la fag, Romsilva schimbă 96 de Directori Generali şi un numar poate ceva mai mic de directori de directii silvice. Organizaţia are nevoie de continuitate şi leadership, aceste două lucruri fiind imposibile în situaţia actuală. Guvernul şi Ministerul Mediului şi Pădurilor ar trebui să ofere asigurari că va fi aplicat un moratoriu în ceea ce priveşte numirile pe criterii politice.
Romsilva nu are un plan strategic pe termen lung care să ofere direcţia de dezvoltare şi care să faciliteze prioritizarea şi alocarea resurselor în cadrul organizatiei. Organizaţia trebuie să dezvolte o viziune privind dezvoltarea sa viitoare. Deşi mediul in care activeaza a suferit schimbări, organizaţia are o bază de resurse forestiere solidă, personal competent şi experienţă pe care poate construi. Odata cu finalizarea procesului de restituire, e momentul elaborarii unei viziuni generale şi a unui plan strategic pentru decada următoare care să prioritizeze zonele în care există oportunităţi pe piaţă, care să exploreze alternativ posibilitatile de afaceri, precum, de pildă, parteneriatele public-private, şi care să elimine afacerile neprofitabile.
Romsilva nu a reuşit să-şi adapteze suficient practicile sau modul în care isi desfasoara activitatea conditiilor exterioare aflate într-o schimbare radicală. Organizaţia continuă să opereze mai mult sau mai puţin la fel ca în 2000, când avea o poziţie aproape de monopol în ceea ce priveşte furnizarea masei lemnoase.
Trebuie să reinventeze modul în care isi desfasoara activitatea.
Romsilva ar trebui să implementeze o Revizuire a Proceselor de Afaceri (BPR), comprehensiva, care sa vizeze toate procesele majore de activitate in cadrul organizatiei. Un proces de afaceri este o suma de activităţi legate între ele, structurate – un lanţ de actiuni – care au ca rezultat un anumit serviciu sau produs pentru un anumit client. Un exemplu de proces de afaceri ar fi paşii implicaţi în pregătirea masei lemnoase pentru vânzare.
Această revizuire va evalua în mod critic procesele de afaceri existente pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire a conformităţii si calităţii, de reducere a costurilor şi a timpului necesar pemtru livrarea produsului sau serviciului.
Odată ce revizuirea a redefinit modul de abordare a activitatilor (cine, unde, când, cum şi ordinea activităţilor/actiunilor necesare), procesul se formalizeaza printr-o procedură standard. Dezvoltarea şi utilizarea procedurilor standard promovează calitatea prin implementarea consecventă a unui proces sau a unei proceduri, chiar dacă există schimbări temporare sau permanente de personal. În cele din urmă, beneficiile unor proceduri standard sunt: efort redus, comparabilitate crescută a datelor, credibilitate şi protectie in fata rigorilor legale.
BRP s-ar putea implementa în două etape (Figura 16) sub autoritatea unui grup central, numit de conducerea centrala a RNP. Prima etapă, care durează aproximativ 8 luni, este o etapă de învăţare, cu un număr limitat de grupuri de lucru. Accentul este pus, în aceasta faza, pe construirea si consolidarea capacitatii. Grupul central va identifica şi propune zone prioritare de analiză, va supraveghea implementarea procesului, va oferi training grupurilor de lucru şi va raporta in mod regulat catre conducere progresul realizat. Cea de-a doua etapă, în următoarele 9-12 luni, ar cuprinde implementarea efectiva a BPR pentru toate procesele identificate şi creşterea numărului grupurilor de lucru.
Structura direcţiilor judeţene Romsilva are o bază pur administrativă, având legătură mică sau chiar deloc cu resursa forestieră pe care trebuie să o gestioneze.
Acest lucru duce la situaţia în care există diferente foarte mari între direcţiile judeţene sub aspecte ca: suprafata fondului forestier. flux de numerar, funcţii de producţie etc. În ciuda acestor diferenţe (în termeni de personal aceste diferenţe ajung si la de 10 ori), toate direcţiile judeţene au o structură relativ uniformă. Alte organizaţii forestiere deţinute de stat au trecut de această bază pur administrativă de organizare a administrarii fondului forestier la o abordare bazată mai mult pe resurse. Acest lucru se poate reflecta în organizarea nivelului de management imediat subordonat aparatului central în baza unor linii definite de centre de profit. Această abordare e ceva mai orientată pe afaceri şi mai sustenabilă pe termen lung, fiecare dintre unităţi (centre de profit) putând genera suficiente venituri pentru a acoperi costurile de producţie şi administrare. Acest lucru evită nevoia finanţării încrucişate şi a justificării acesteia, care poate funcţiona ca factor demotivant pentru direcţiile cu management mai eficient şi practici de lucru mai bune. In paralel cu revizuirea proceselor de afaceri sau chiar ca o componenta în cadrul acesteia, Romsilva ar trebui să determine cel mai adecvat număr de centre de profit pe care resursele forestiere le justifică. Acest lucru inseamna definirea unor parametri financiari şi tehnici minimali, având în vedere diversitatea resurselor forestiere si obiectivele fiecarei activitati in parte. Facilităţile de producţie precum fabricile de cherestea, pepinierele etc. pot fi tratate ca unităţi de afaceri independente în cadrul centrelor de profit propuse. Principiul de bază al “centrelor de profit” poate fi aplicat şi in determinarea celui mai adecvat număr de ocoale , deşi poate nu în aceeaşi măsură, acestea putând avea potenţial diferit de a genera venit datorită diferenţelor in ceea ce priveste compozitia si structura de vârstă a fondului forestier administrat.
Romsilva nu se află în situaţia de a putea identifica complet costurile necesare furnizarii de functii publice. Acelaşi lucru este valabil şi la nivel de direcţii şi ocoale. În paralel cu dezvoltarea BPR şi a strategiei IT, Romsilva trebuie să identifice toate costurile şi veniturile asociate furnizarii de servicii publice la fiecare nivel organizaţional. Costurile trebuie înregistrate şi raportate separat. Acest lucru include o înregistrare corectă a timpului şi a sistemului de repartizare a timpului lucrat. În timp ce oferirea unor anumite servicii publice face parte dintr-un gestionare durabila a padurilor şi dintr-o bună practică managerială, alte servicii publice publice, de pildă paza terenurilor aflate în retrocedare, administrarea parcurilor naţionale şi naturale din fonduri proprii, conservarea patrimoniului genetic al cabalinelor etc. nu fac parte din gestionarea durabila a padurilor.
Fara urma de indoiala, nu exista nici o logica in faptul ca Romsilva are responsabilitati in ceea ce priveste cresterea cailor sau a animalelor cu blana iar aceste activitati, in conditii normale, ar trebui sa fie administrate de organizatii din afara sectorului forestier. Includerea lor in cadrul Romsilva este o reflectare a gradului de politizare a organizatiei. BPR ar putea determina definirea unei structuri speciale a Romsilva pentru oferirea acestor servicii publice. Însă, in această etapă, identificarea si cuamtificarea corecta şi raportarea catre autoritatea centrala ar permite Romsilva să justifice recuperarea costurilor pentru o parte din cheltuielile sale aferente funcţiilor publice.
Chiar dupa finalizarea procesului de restituire a padurilor, Romsilva va ramane principalul furnizor de lemn rotund pentru sectorul de prleucrare a lemnului. Acum, doar 20% din padurile sale sunt certificate. Pentru ca sectorul de prelucrare a lemnului sa fie competitiv pe piata europeana care cere din ce in ce mai mult masa lemnoasa certificata, Romsilva va trebui sa inteteasca eforturile de a extinde certificarea la toate padurile aflate in administrarea sa.
Pentru a profita pe urma cererii din ce în ce mai ridicate de energie provenită din lemn Romsilva trebuie să aibă flexibilitatea de a intra în contracte de furnizare pe termen mediu şi de a forma parteneriate privat-publice, in care celălalt partener ar investi în facilităţile de producere a energiei provenite din lemn (Nota: furnizarea de materii prime pentru energie din lemn, fie ele lemn rotund, chips-uri din lemn, peleti, etc. va cadea sub incidenta regulamentului EU privind masa lemnoasa).
Retrocedarea a avut ca rezultat fragmentarea fondului forestier. Din perspectiva Romsilva, implicaţiile acestei fragmentări încep să apară de-abia acum când încearcă să gestioneze durabil fondul forestier proprietate publica a statului, în interiorul acestuia aflându-se loturi private de pădure, care au un impact asupra modului în care Romsilva poate gestiona resursele statului. Din perspectiva gestionarii durabile a fondului forestier al statului, această fragmentare, în anumite zone, va duce la sub-optimizarea resurselor forestiere.
Nu există soluţii clare sau evidente. Unele sugestii ar fi ca statul, prin Romsilva, să încerce să cumpere loturile private pentru a încerca să-şi consolideze proprietatea. Acest lucru nu este însă fezabil în climatul economic actual. Este o problemă naţională, soluţia sa fiind legată parţial de dezvoltarea cadastrului forestier, activitate mult întârziată. Responsabilitatea in ceea ce priveste cadastrul se gaseste in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI).
La data actuala prioritatea ANCPI este cadastrul pentru posesiunile agricole a caror titluri de proprietate au fost emise fara a se face cadastrul si fara o inregistrare corespunzatoare in registrul funciar. De multe ori sunt greu de identificat locatia si limitele loturilor restituite, de unde numeroase dispute si procese. In mod clar, consolidarea nu va fi posibila pana cand cadastrul forestier nu va fi finalizat , dar in mod similar, simplificarea sistemului legislativ pentru proprietarii mici de padure va avea un impact major asupra consolidarii proprietatilor. Oricum, loturile private de pădure sunt introduse în sistemul informatic geografic ca parte a inventarului forestier naţional. Orice soluţie funcţională va necesita consultare cu proprietarii şi participarea lor la implementarea acesteia. Astfel, această situaţie trebuie discutată la nivel de SFN. Însă, înainte de aceasta, Ministerul Mediului şi Pădurilor ar trebui să stabilească un grup de lucru naţional pentru a (a) identifica scara şi impactul potenţial al fragmentării şi (b) propune soluţii posibile SFN-ului.
Suita de norme tehnice, dintre care unele sunt revizuite momentan prin GDF, sunt depăşite şi nu reflectă întotdeauna progresele in domeniul administrarii fondului forestier, al operaţiunilor silvice şi/sau al tehnologiilor asociate. Cerintele in ceea ce priveste regenerarea ignoră progresul tehnologic in domeniul pepinierelor, îmbunătăţirile înregistrate în ceea ce priveste calitatea puieţilor, progresele in pregatirea solului si infiintarea culturilor, toate acestea contribuind la nişte rate de prindere extrem de ridicate şi la o calitate superioară a arborilor. Similar, normele de exploatare a lemnului şi ciclurile de productie sunt bazate mai mult pe considerente tehnice depăşite şi nu reflectă progresele în modelarea creşterii şi productivităţii şi în dinamica pădurii sau în fiabilitatea financiară a previziunilor pentru arboretul respectiv. Procesul curent de actualizare a normelor stagnează, datorită faptului că mare parte a muncii este pe bază de voluntariat. Este nevoie de o abordare mai holistică, mai coordonată şi mai integratoare. Ministerul Mediului ar trebui să întocmească o serie de termeni de referinţă pentru revizia tuturor normelor tehnice în interval de 12 luni. Termenii de referinta ar terbui să prevada consultari ale principalilor factori interesati din sau din afara sectorului pe parcursul elaborarii draftului initial si final al normelor. Noile norme ar trebui să ofere orientare şi să ilustreze cele mai bune practici în contrast cu formatul prescriptiv actual.
Chiar dacă personalul s-a redus cu aproximativ 12.000 de persoane în ultimii 10 ani, nivelul prezent de 18.192 este ridicat în comparaţie cu standardele europene. Acest lucru se datorează parţial necesităţii de pază a pădurilor, unică în România în rândul statelor UE, şi parţial modului de organizare al Romsilva. Chiar si luand in considerare aceste justificari, numărul personalului tehnic este mare în comparaţie cu alte organizaţii silvice de stat, deşi comparaţiile directe sunt greu de realizat, având în vedere obiectivele diferite urmarite de unele din activitatilor lor si domeniile de afaceri acoperite.
Există abilităţi şi capacităţi limitate în multe domenii în care organizaţia ar trebui să aiba personal calificat dacă doreşte să se întoarcă la nivelul anterioar de profitabilitate şi să reinventeze modul in care isi desfasoara activitatea in asa fel incat sa fie compatibil cu schimbarile din mediul în care operează. Acestea includ reproiectarea proceselor de afaceri, dezvoltarea afacerilor, sisteme de susţinere a deciziilor, atragerea de investiţii, analiza investitionala, analiza cost beneficiu.
Romsilva îşi poate reinventa modelul de afaceri şi poate sa se adapteze organizational la schimbarile din domeniul sau de activitate doar prin implicarea activă a personalului său. În prezent nu există motivaţie pentru ca personalul să îşi dezvolte abilităţile în afara competenţelor lor de bază, însă, pentru a se dezvolta, Romsilva are nevoie de astfel de competenţe în afara tehnicii forestiere.
Pentru a facilita şi susţine recomandările planificate în acest raport şi pentru a susţine dezvoltarea organizaţiei pe termen lung e important ca Romsilva să implementeze un program de dezvoltare a carierei. Acesta implică îmbunătăţirea sistemului de evaluare al personalului, stabilirea nevoilor de competente în organizaţie cu precădere în domeniile ce nu tin strict de tehnica silvica: dezvoltarea afacerilor, evaluarea investiţionala, analiza cost beneficiu, managementul schimbării şi leadership şi, pe baza acestora, să ofere un program de training continuu aplicabil la nivel de companie.
RAPORTUL PRELIMINAR AL CONSILIULUI CONCURENȚEI PRIVIND INVESTIGAȚIA SECTORIALĂ PE PIAȚA LEMNULUI DIN ROMÂNIA
Alegerea discreționară a partizilor de lemn pe picior de către administratorii fondului forestier proprietate publică este o activitate anticoncurențială pe piața lemnului și poate prolifera corupția în domeniul forestier. RNP Romsilva deține pe piața primară a lemnului o dublă calitate, instituție și întreprindere participantă pe piață, în această situație, atributele sale de instituție, nu ar trebui să ofere RNP Romsilva avantaje de natură concurențială în raport cu ceilalți participanți pe piață. Administratorii de fond forestier proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ – teritoriale, care se ocupă cu recoltarea masei lemnoase pe picior, ar trebui să nu beneficieze de repartiții / rețineri preferențiale ale partizilor.
În ceea ce priveşte oferta pe piaţa analizată, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (denumită, în continuare, RNP-Romsilva) este cea mai importantă întreprindere prezentă pe piaţă.
În perioada analizată 2011 – 2015, RNP-Romsilva a înregistrat o creştere a rentabilităţii (profitului) de 612,6 % (de la 33.804,7 mii lei la 207.067 mii lei), pe fondul scăderii productiei valorificate. Aceste rezultate reprezintă o consecinţă, în principal, a majorării preţului mediu de vânzare al masei lemnoase, respectiv o majorare de 153,79 % (în aceeaşi perioada, indicele total al preţurilor de consum si indicele preţurilor de consum al mărfurilor nealimentare a fost de 109,96 %, respectiv de 115,76%, conform INS). De asemenea, diferenţa de venituri rezultată din creşterea preţului masei lemnoase nu s-a evidenţiat în întregime în profitul RNP–Romsilva, din cauza creşterii costurilor. Astfel, diferenţa de venituri rezultată din majorarea preţului mediu de vânzare a masei lemnoase raportată la volumul de masă lemnoasă valorificată, în anul 2015, reprezintă 469.668 mii lei (creşterea profitului realizat a fost de 173.262,3 mii lei, de la 33.804,7 mii lei la 207.067 mii lei).
Prin urmare, se poate constata faptul că asupra RNP–Romsilva nu s-au manifestat constrângeri concurenţiale care să determine majorarea preţului mediu de vânzare a masei lemnoase.
În toată perioada analizată 2011 – 2015, luând în considerare cotele de piaţă deţinute pe piaţa comercializării masei lemnoase din România, determinate din punct de vedere cantitativ, RNPRomsilva a deţinut poziţia de lider al pieţei.
De asemenea, luând în considerare cotele de piaţă deţinute pe piaţa analizată, determinate din punct de vedere valoric, RNP-Romsilva a deţinut poziţia de lider al pieţei.
Cu privire la piaţa producţiei şi comercializării masei lemnoase din România, analizată atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere valoric, s-a constatat că RNP Romsilva deţine o poziţie dominantă, având o cotă de piaţă situată peste pragul de 50%, în toată perioada analizată 2011-2015.
Principalii competitori ai RNP-Romsilva deţin individual, o cotă de piaţă situată sub pragul de 1%, în toată perioada analizată 2011-2015, aceştia neavând posibilitatea reală de a concuraindividual RNP-Romsilva. Cifrele de afaceri înregistrate de către principalii competitori ai RNP-Romsilva, prin raportare la cifrele de afaceri realizate de către RNP-Romsilva, sunt mici şi foarte mici.
RNP-Romsilva deţine o poziţie dominantă pe piaţa comercializării masei lemnoase din România. Aceasta deţine o cotă de piaţă situată peste 50%, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere valoric, în toată perioada analizată, 2011-2015. Principalii competitori ai RNP-Romsilva deţin o cotă de piaţă situată sub pragul de 1 %, în toată perioada analizată 2011 – 2015. Cifrele de afaceri înregistrate de către aceştia, prin raportare la cifrele de afaceri realizate de către RNP-Romsilva, sunt semnificativ mai mici.
Evaluarea și recoltarea masei lemnoase
Constatări generale:
Număr mare de partizi accidentale, în special ca urmare a fenomenelor naturale; există reale dificultăți în exploatarea cu celeritate a produselor accidentale și realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor precum și a tăierilor de igienă, (partizi neatractive, prețurile mici oferite prestatorilor, capacitatea proprie scăzută).
În cadrul acțiunii de verificare a APV nu sunt întotdeauna anexate fișe de calcul, în care să fie prezentate spre comparație dimensiunile eșantionului arborilor marcați inițial ce au făcut obiectul verificării și cele măsurate de delegații cu împuternicire de verificare a punerii în valoare și nici carnete de inventar pentru arborii remăsurați.
Mai există cazuri în care, la delegațiile de marcare pentru produse de igienă, nu sunt atașate rapoarte ale pădurarului titular de canton unde să fie semnalată existența arborilor uscați sau atacați de insecte.
În practică, există riscul unui formalism în activitatea de verificare a punerii în valoarea, nu se utilizează Registrul modificărilor de borderou masă lemnoasă, evidența partizilor intrate / ieșite față de lista de partizi inițială, pe măsura tăierilor, volum, referate ale compartimentului fond forestier din centrala direcției, solicitările ocolului silvic și aprobările Comitetului Director, fapt care conduce la erori, cum ar fi lipsa aprobării de către Comitetul Director a modificării listelor de partizi.
Au fost folosiți angajați ai unui agent economic prestator pentru efectuarea lucrărilor de punere în valoare.
La partizile valorificare pe picior, cât și la cele valorificate ca lemn fasonat ce au fost verificate de echipa de audit, la dosarul partizii există PV de verificare a modului de punere în valoare la care s-au anexat fișe de calcul în care sunt prezentate spre comparație dimensiunile eșantionului de arbori marcați inițial ce a făcut obiectul verificării și cele măsurate cu delegații cu împuternicire de verificare a punerii în valoare. Majoritatea documentelor verificate nu au prezentat diferențe semnificative sau nu au prezentat de loc diferențe între cele două măsurători. Acest fapt conduce la concluzia că în practică există un formalism în activitatea de verificare a punerii în valoare.
Nu s-a întocmit Registrul de intrări și ieșiri pentru borderourile anuale de partizi.
Nu s-au anexat fișe de calcul în care să fie prezentate spre comparație dimensiunile eșantionului arborilor marcați inițial.
Fundamentarea și realizarea programului anual de recoltare a masei lemnoase
Masa lemnoasă recoltată se situează sub nivelul maxim ce poate fi recoltat.
Apar situații diferite la nivel de direcție silvică față de cele de la ocoalele din subordine, nu sunt aprobate listele finale, cu intrările / ieșirile de partizi din cursul anului.
Înregistrarea de stocuri mari de masă lemnoasă pe picior la finalele anului de producție, la unele direcții silvice.
Există cazuri de nerecoltare integrală a volumului aprobat, atât ca urmare a faptului că cerințele pieții pe segmentul masei lemnoase valorificate pe picior / masă lemnoasă fasonată pentru unele sortimente, specii, sunt sub nivelul posibilității anuale și a cotelor obligatorii de valorificare masă lemnoasă pe picior, cât și ca urmare a limitelor în privința exploatării, generate de lipsa unor utilaje performante, cu consecințe asupra volumului aprobat prin atestatele de exploatare pe care le dețin ocoalele silvice din cadrul direcțiilor silvice, iar alternativa de exploatare în prestări servicii cu operatori atestați nu se poate realiza datorită tarifelor de exploatare neatractive oferite prestatorilor, coroborate cu condițiile grele de exploatare și accesibilitate.
Conducerile direcțiilor silvice vor analiza constant posibilitățile de creștere a volumului de masă lemnoasă ce va fi exploatat anual, cu scopul asigurării unui volum cât mai apropiat de posibilitatea anuală de exploatat, avându-se în vedere factorii sociali, tehnici și economici din zonă: lipsa pe piață a lemnului de foc pentru încălzirea locuințelor, scăderea calitativă a lemnului ce depășește perioada de exploatabilitate, influența exploatării masei lemnoase asupra indicatorilor economici: cifra de afaceri și profitul.
Auditarea procedurilor de achiziție a prestărilor de servicii de exploatare a masei lemnoase
Nu se urmărește cu seriozitate evidența gestionară a partizilor de către compartimentul tehnic și contabilul șef, din unele subunități, superficialitatea în urmărirea concordanței între recepția și livrarea de material lemnos, de către unele ocoale silvice, (cantitățile livrate depășesc pe cele recepționate).
În situația exploatării masei lemnoase prin operatori economici autorizați sau regie proprie din cadrul unor ocoale silvice, nu se urmărește rezultatul exploatării pe sortimente / specii și volume, în corelație cu prevederile actelor de punere în valoare de către compartimentul de producție.
Urmărirea neadecvată și nerespectarea prevederilor contractuale încheiate la nivelul direcțiilor silvice.
Fundamentarea, întocmirea și aprobarea proceselor tehnologice de exploatare forestieră
Conform Politicilor Contabile în vigoare la data efectuării misiunii de audit intern , pentru masa lemnoasă exploatată în regie proprie este obligatorie înregistrarea masei lemnoase la un preț fundamentat în baza prețului de pornire la licitație, stabilit pentru fiecare partidă. Capitol 4,2, pagina 93, aprobate sub nr.5557/DCP/16.05.2017 (auditorii consideră că gestiunea masei lemnoase exploatată în regie proprie se face un cost care să includă prețul de referință și cheltuielile / respectiv tariful de exploatare, la care se adaugă cheltuielile / respectiv tariful de exploatare, la care se adaugă cheltuielile indirecte aferente).
Tot în Politicile Contabile se face mențiunea că la momentul recepției, masa lemnoasă se înregistrează la costul de exploatare determinat prin deviz sau proces tehnologic si descărcarea din gestiune la momentul ieșirii la același cost de exploatare.
Sunt situații când pentru o partidă se întocmesc mai multe inventare / recepții lunar, fără să existe corelație pentru fiecare inventar cu bonurile de lucru / recepție întocmite. Urmărirea decontării partizii în bonul de lucru – recepție se face pe tarif mediu / mc, conform devizului, nu pe operațiuni executate lunar; nu se întocmește registrul pentru evidența gestionară a partizilor. În contabilitate nu este urmărită gestiunea partizilor exploatate în regie proprie, evidența materialului lemnos recepționat în depozit este urmărită numai la compartimentul producție. Pe bonul de lucru – recepție nu sunt evidențiate consumurile de carburant, iar pentru manopera aferentă diferitelor faze de exploatare nu se trece indicativul pentru identificarea fazelor (doborât, curățat, ecționat etc.).
Unitățile / subunitățile regiei aplică un procent de cheltuieli indirecte diferit de la o partidă la alta, procent rezultat din calcularea în sume nete a valorilor aferente amortizării utilajului folosit, a tichetelor de masă, etc și raportarea acestei sume la totalul cheltuielilor directe. Din acest raport, rezultă procente care se situează între 0% și 120% care se aplică sub denumirea Cheltuieli indirecte la totalul cheltuielilor directe pentru încheierea de deviz, diferențe care sunt funcție de elementele de cost incluse în deviz, diferențele sunt foarte mari, nu se regăsesc întotdeauna elemente de cost: amortizare utilaje, acordarea tichetelor de masă, de prime de vacanță, de echipament etc.
Auditarea modului de derulare a activității de exploatare a masei lemnoase
Neîntocmirea / întocmirea precară / formală a documentelor privind cauzele și cele de încetare a forței majore, care stau la baza prelungirii / modificării graficelor de exploatare.
Întocmirea precară / formală a bonului de lucru la recepția lucrărilor de exploatare masă lemnoasă (lipsă înregistrare consum de carburant, piese / partidă, utilizarea unui volum al arborelui mediu, căruia îi corespund alte norme de timp, diferite de cele din procesul tehnologic, lipsa verificării de către responsabilul cu normarea din ocol, nestandardizarea acestui document).
Lipsa analizelor trimestriale privind realizarea programului de lucrări de îngrijire (ROF pct.18.14), stadiul exploatării masei lemnoase și nivelul veniturilor rezultate din valorificarea lemnului (ROF pct.18.25) și rezultatele controalelor de exploatare (ROF pct. 18.26) de către Comitetul Director.
Nerespectarea, de către toate ocoalele silvice a prevederilor Ordinului RNP Romsilva nr.10141/VS/25.01.2011, privind prezentarea de către pădurari, lunar, la ocol, prin șefii de district a unui raport privind modul de desfășurare a activității de exploatare în parchetele din raza cantoanelor în care sunt titulari.
Evidențierea precară masei lemnoase rezultată din exploatarea în regie proprie, atât de către unii responsabili de producție (sunt cazuri în care nu se ține evidența, acestea diferă între unități, nu sunt standardizate, sunt cazuri în care nu se întocmește recepția masei lemnoase fasonate / rezultatul exploatării, însoțite de inventare, pentru fiecare partidă), cât și cele de către compartimentele contabilitate, la unele ocoale silvice (nu se utilizează modulul Contracte Arhimedes, nu se constituie gestiuni pe partizi, nu este înființat registrul de evidență gestionară a partizilor nici pe registru specific, nici în format electronic sau în modulul aferent din programul informatic de contabilitate – gestiuni, nu se urmărește eficiența economică / postcalcul pe partizi), nu se fac punctaje pe compartimente.
Auditarea derulării contractelor de valorificare a masei lemnoase pe picior
Există cazuri în care nu s-a constituit garanție de bună execuție pentru partizi de masă lemnoasă pe picior, aceasta și ca urmare a prevederilor din modelul de contract transmis de rătre regie, art.5.4, interpretat diferit de către unele direcții silvice.
La DS Maramureș s-a modificat contractul cadru transmis de RNP Romsilva, calculul garanției de bună execuție nu este definită cu exactitate în contractele încheiate în anul 2016, astfel încât, la Graficele de eșalonare a exploatării și plății masei lemnoase apare specificația: Cuantumul garanției de bună execuție se stabilește, dacă este cazul, de comun acord între cumpărător și vânzător, prin ocolul silvic, pentru fiecare partidă în parte, conform art.5.3, 5.4, 5.5 din contract.
Acte adiționale și grafice de reeșalonare semnate de către conducerea ocolului silvic, și nu de semnatarii de drept, conducerea direcției silvice, sau grafice de reeșalonare fără acte adiționale.
Dispoziția de livrare, întocmită de responsabil producție sau fond forestier, fără viza contabilului șef care să confirme încasarea postaței, chiar cazuri de aviz negativ, de neîncasare, de care nu s-a ținut cont.
Nerespectarea Politicilor contabile, înregistrarea în contul de clienți a cauțiunii / garanțiilor, utilizarea unor documente în programul informatic care nu permite urmărirea pe partizi a încasării acestora, conform contractelor; ca urmare a neconstituirii garanției de bună execuție, s-a procedat, în mod eronat, de către unele ocoale silvice, la rețineri din cauțiuni pentru a încasa penalități de neplată la termen.
Analiza contractelor de vânzare pentru masa lemnoasă pe picior a dus la concluzia că enunțul este diferit față de modelul de contract transmis de RNP Romsilva, în sensul în care prin Cap.V Modalități de plată sunt lăsate la latitudinea cumpărătorului mai multe opțiuni în legătură cu modalitatea de plată: plata anticipată, scrisoare de garanție bancară valabilă pe toată perioada contractului la nivelul celei mai mari sume eșalonate sau constituirea garanției de bună execuție la nivelul de ½ din valoarea celei mai mari sume eșalonate.
Situații în care operatorii economici au solicitat prelungirea termenelor de exploatare prin invocarea forței – majore (precipitații abundente, drumuri impracticabile etc), iar prelungirea contractelor s-a făcut prin act adițional – există riscul ca o parte din aceste solicitări să fie o motivație de prelungire a duratei contractului pentru evitarea calcului penalităților de neexploatare în termen.
Nu s-au respectat, în toate cazurile, prevederile contractelor de vânzare cumpărare masă lemnoasă, neachitând contravaloarea masei lemnoase conform prevederilor contractuale, înregistrând în acest sens întârzieri la plată care au depășit prevederile contractuale. Nu s-au calculat penalități de întârziere pentru neplata în termen la acești agenți economici.
Valorificarea produselor lemnoase fasonate obținute prin exploatarea masei lemnoase în regie proprie
Evidențierea derulării gestionare este uneori deficitară, lipsa unui calcul al eficienței fiecărei partizi / postcalcul, bonurile de lucru nu au format standard pentru toate direcțiile silvice / nici pentru toate ocoalele din cadrul unei direcții; ele nu sunt completate la toate rubricile, nu sunt întotdeauna vizate de normator.
Tarifele pentru angajații proprii nu se calculează pe lucrările executate lunar, se folosește prețul mediu pe partizi, din deviz.
Se constată că la exploatarea în regie proprie, nu se efectuează inventarierea masei lemnoase de către șeful de district și de pădurar, în vederea recepției și constituirea gestiunii pădurarului, în contabilitatea ocolului silvic. Gestiunea pădurarului este constituită pe baza recepției efectuate de către gestionarul depozitului de masă lemnoasă.
Gestiunea pe partizi aparține pădurarilor / șefi / maiștrii de exploatare, după decizia ocolului, iar acestea sunt urmărite în mod diferit, unele până la valorificarea stocurilor din depozite, altele până la livrarea în depozite, fără o practică unitară (desigur sortimentele sunt diferite, dimensionale și industriale, cu influențe ale costurilor de înregistrare în gestiuni).
Gestiunea pădurarului este constituită pe baza recepției efectuate de către gestionarul depozitului de masă lemnoasă.
