Interviu cu Tánczos Barna: „România va trebui să compenseze susținerea industriei forestiere”

0
9

În aceste zile are loc o dezbatere aprinsă a Ordinului de ministru privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. Nu demult au fost discuții privind Strategia Forestieră Europeană. Banii din PNRR pentru industria forestieră au suscitat de asemenea interes. Nu în ultimul rând, se pregătesc schimbări în SUMAL, dar și la Romsilva. Despre toate acestea am discutat cu ministrul Mediului, Tánczos Barna. Apreciem deschiderea sa cu atât mai mult cu cât, în contextul crizei politice, gestionează două ministere.

ForestMania: Care este poziția României față de Strategia Forestieră Europeană? Au fost câteva probleme, declarații, scrisori…

Tánczos Barna: Da, trebuie clarificat un aspect foarte important. Poziția României și a mea personală înainte de aprobarea Strategiei și după. În perioada de discuție și de dezbatere mai mult sau mai puțin publică a textului, am avut mai multe discuții cu colegii și cu alte state membre care au criticat modul de elaborare și de transparentizare a acestui proces de dezbatere cu statele membre afectate. Pe de altă parte, erau câteva formulări în textul inițial care au fost ulterior schimbate. Ce am vrut noi să clarificăm și s-a și clarificat până la urmă: această strategie va însemna condiții și obligații concrete pentru statele membre? Va însemna o reglementare la nivel european a tot ce înseamnă modalitatea de exploatare a pădurii sau va rămâne la nivel de stat membru și fiecare încearcă să implementeze Strategia Europeană în măsura în care poate și în măsura în care adaptează acele lucruri la situația reală din fiecare stat membru?

Am făcut și o comparație cu Politica Agricolă Comună, despre care se vorbește de zeci de ani în Europa, și care are cea mai consistentă finanțare din bugetul UE. Acolo sunt obligații, direcții, dar și susținere financiară. Întrebarea mea asta a fost: avem și resurse ca să compensăm pe partea socială, pe partea de pierderi de venit, să finanțăm împăduririle? Ca să finanțăm tehnologii prietenoase cu mediul? Ca să finanțăm infrastructură de acces, de prevenire a incendiilor?

Deci Strategia Forestieră Europeană este una extraordinară, foarte bună, vine în sprijinul protejării biodiversității și asigură utilizarea durabilă a pădurilor, protejează ultimele păduri primare din Europa… Întrebarea, în perioada de elaborare a fost: Cine finanțează? Și în ce măsură acestea vor fi cu termene clare și obligații clare pentru statele membre? După aprobare, Strategia arată o nouă orientare în ceea ce privește avizarea pădurilor în Europa, o aplecare mai serioasă pe partea de exploatare durabilă, de protejare a unor zone… În România, modul în care s-a administrat pădurea în ultimii 100 – 200 de ani a generat aceste păduri primare, biodiversități extraordinare. Noua Strategie prevede miliarde de puieți care trebuie să fie plantați. Este o Strategie care arată o mai mare preocupare a Europei în ceea ce privește pădurile. Este în momentul de față o variantă mai acceptabilă și pentru România. Poate și în urma modificărilor care au fost făcute după acele scrisori.

ForestMania: Unul dintre reproșurile făcute de organizațiile din industria lemnului – EOS, de exemplu – este legat de faptul că nu s-a vorbit foarte clar care este direcția. Ce înseamnă bioeconomie, ce înseamnă captare și sechestrare de carbon? Pentru că și pădurea, dar și lemnul prelucrat sechestrează carbon.

Tánczos Barna: Strategia Forestieră abordează mai mult protejarea mediului, reducerea emisiilor de carbon, a captării și sechestrării mai puțin din perspectiva industrializării, mai puțin din susținerea acestei ramuri industriale. În același timp, în discuțiile mele cu comisarul european pe Mediu am fost apreciați pentru modul în care realizăm monitorizarea exploatărilor forestiere și a transportului de masă lemnoasă și sistemul informatic pe care îl avem și pe care îl vom dezvolta. Apar trimiteri în Strategie la sistemul din România. Nu putem să neglijăm nici industria. Sunt foarte puține state membre în care pădurile și mediul sunt gestionate de același minister. La fiecare consiliu la care particip cu miniștrii Mediului sunt singurul de la masă care are și pădurile. A fost o situație un pic diferită a României. De aceea, miniștri din alte state care reprezintă pădurile și gestionează industria forestieră au putut spune fără niciun reproș din partea statului respectiv că nu susțin Strategia forestieră. La noi situația e un pic diferită.

Una peste alta, am obținut modificări în urma acelor semnale. Va fi nevoie de investiții în industrie, în accesibilizare, chiar dacă la nivelul UE abordarea s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Și va fi nevoie și de protejarea biodiversității și a pădurilor extrem de valoroase care în alte state membre au dispărut deja.

ForestMania: Un alt reproș a fost acela că Strategia a fost elaborată de un colectiv ales, numit, găsit de Comisia Europeană și nu a fost negociată cu statele membre.

Tánczos Barna: Da, a fost cel mai important reproș. Nu s-a discutat, negociat cu industria și cu cei care se ocupă de exploatările forestiere. A fost o dezbatere cu cetățenii Uniunii Europene și mai puțin cu breasla, cei care zi de zi se ocupă de administrarea durabilă a pădurilor.

ForestMania: Haideți să vorbim despre PNRR. Era vorba despre un sprijin pentru domeniul forestier.

Tánczos Barna: PNRR-ul și modul în care am negociat – cu ghilimelele de rigoare am negociat – componenta de păduri arată fără echivoc și foarte clar noua abordare a Uniunii Europene în ceea ce privește pădurile. Am propus foarte multe investiții pe domeniul forestier – în platforme de depozitare primară, utilaje prietenoase cu mediul, pepiniere, infrastructură de acces, împăduriri. Din toate acestea, au rămas în picioare doar două: împăduririle și partea cu pepinierele. Restul nu au fost considerate suficient de verzi. Noi ca stat membru va trebui să compensăm din fonduri naționale această susținere a industriei. Dar trebuie să fim conștienți că în ceea ce privește abordarea europeană, lucrurile s-au schimbat radical în ultimii ani.

Trebuie să delimităm, în cadrul industriei, partea de exploatare, unde au fost foarte puține programe de sprijin în ultimii ani.

Dacă nu găsește România soluția pentru a finanța accesibilizarea și exploatarea prietenoasă cu mediul și eficientă, vom genera masă lemnoasă mai scumpă față de celelalte state membre. Este inevitabil.

Trebuie să conștientizăm faptul că lucrăm într-o piață comună și masa lemnoasă din Germania poate ajunge foarte ușor și fără nicio restricție și la noi, pentru procesare.

Din punctul de vedere al celor care protejează mediul este bine, că rămâne masa lemnoasă mai multă în România. Dar pentru industrie, pentru locurile de muncă din această industrie, ca și pentru proprietari… nu este bine. Este foarte important: tot ce înseamnă masă lemnoasă generează un venit pentru proprietarul de păduri. Vorbim de milioanele de hectare care sunt în domeniul privat, al persoanelor fizice, UAT-uri, sau persoane juridice. Aceste persoane au obligația de a păzi, de a exploata, de a finanța amenajamente, de a administra. Și pentru aceste persoane pădurea trebuie să genereze un venit. Printr-o exploatare sustenabilă și durabilă. Deci acest lucru, chiar dacă suntem la Ministerul Mediului, trebuie analizat și din această perspectivă.

ForestMania: Există o viziune, o soluție pe care o aveți în vedere când vorbiți despre sprijin? Nu se poate din afară, dar la nivel intern?

Tánczos Barna: Singurele soluții sunt programele naționale de ajutor de stat. În urma deciziei UE de a nu aloca bani prin PNRR acestui sector, singura soluție e să găsim noi, prin minister, Guvern, o soluție. Căutăm, nu am identificat încă. Sper ca pentru anul viitor să putem veni cu sprijin pentru acest sector pentru că altfel vor rămâne și mai mult în urmă.

ForestMania: Este o dezbatere deschisă referitoare la amenajamente și la evaluarea de mediu…

Tánczos Barna: Din păcate, în anii trecuți amenajamentele silvice nu au fost gestionate, din punctul de vedere al evaluării de mediu, în mod corect. Au fost multe care au funcționat fără minima evaluare de mediu. Aceste lucruri au fost sesizate la Comisie. S-a făcut o analiză la nivel național și au fost multe cazuri în care, în urma aprobării amenajamentului, nu s-a parcurs și drumul de evaluare de mediu. S-a ajuns într-o situație de infringement, o dispută destul de  dură cu Comisia pe această temă.

Am pregătit un Ordin de ministru prin care să reglementăm această situație ca să salvăm practic țara de un caz de infringement complet care presupune și penalități financiare.

Ordinul se dezbate și în aceste zile. Este important să găsim echilibru între cerințele Comisiei și posibilitățile și situația reală din România. Astfel încât să nu blocăm sectorul, dar să asigurăm și protejarea ariilor naturale. Este vorba de zonele cu situri Natura 2000, unde nu s-a evaluat impactul acestor exploatări. De cele mai multe ori s-a ținut cont de planul de management, s-a ținut cont de restricții. Dar nu au fost documentate cum trebuie. Nu s-a pus nicio secundă problema de parcuri naturale sau păduri cu protecție strictă. Ci doar situri Natura 2000 și modul în care suprapunerile parțiale sau totale sunt gestionate.

ForestMania: SEA presupune o procedură destul de îndelungată. Iar evaluarea costă…

Tánczos Barna: Da. E mai îndelungată.

Căutăm soluția finanțării acestor studii pentru proprietarii de păduri. Este o povară în plus care e stabilită de stat. Cred că va trebui să intervenim prin Fondul de Mediu să ajutăm proprietarii de păduri.

Va dura undeva între 3 și 6 luni această avizare. Important este ca noi să reanalizăm, să reavizăm toate amenajamentele silvice care au suprapuneri parțiale pe situri Natura 2000. Unde suprapunerea e totală va fi o analiză mai profundă, mai detaliată. Se vor interzice tăierile la ras până la finalizarea procedurilor de avizare. Sunt în jur de 700 cu suprapuneri parțiale.

ForestMania: Celelalte amenajamente nu sunt afectate?

Tánczos Barna: Nu. Iar în viitor, înainte de aprobarea amenajamentului, va fi necesară această evaluare. Va fi introdusă de la 1 ianuarie 2022. Comisia dorește o implementare mai rapidă. Noi analizăm acum impactul asupra pieței și asupra perioadei extrem de strânse. Pentru că suntem în perioada de exploatare și de pregătire a lemnului de foc pentru iarnă, pentru populație.

ForestMania: Aveți în plan să reorganizați cumva Romsilva?

Tánczos Barna: Este o instituție uriașă. O companie care gestionează peste 3 milioane de hectare de pădure, cu peste 15.000 de angajați în momentul de față. Este un mamut. Și va rămâne un mamut pentru că va gestiona în continuare pădurile statului. Este mult mai puțin flexibilă decât o companie privată. Sau decât un composesorat. Romsilva se mișcă mai greu. E o caracteristică a tuturor companiilor mari. Trebuie să devină o companie profitabilă. Și pentru acest lucru trebuie să renunțe la acele activități care generează pierderi.

Pe partea de exploatare, Romsilva nu a făcut până acum o analiză foarte judicioasă a acelor echipe care sunt destinate activității de exploatare. Prima analiză s-a făcut în cursul acestei veri și au luat o decizie de reorganizare, în primă fază la nivel de consiliu de administrație. Va fi oficializată acum, în septembrie. Vor trebui să renunțe la acele echipe de exploatare care nu sunt eficiente și unde sectorul privat poate să ofere servicii mult mai bune și mai ieftine.

Analizăm celelalte domenii care sunt în continuare finanțate de RNP: parcurile naționale, hergheliile de cai, procesarea de fructe. Romsilva va trece fără doar și poate printr-un proces de reorganizare și eficientizare. Cel mai important lucru pentru mine este să nu afectăm activitatea de bază, cea de administrare a pădurilor, iar personalul tehnic de specialitate de la nivelul de servicii forestiere să nu fie afectat.

ForestMania: Așteptăm modificări la SUMAL?

Tánczos Barna: Da, SUMAL va fi schimbat continuu. Va fi dezvoltat. În momentul de față avem un SUMAL funcțional pe toate palierele. Vor mai fi provocări, dar va fi dezvoltat în așa fel încât să asigure suficiente informații fără o verificare zilnică și fără un deranj zilnic al agentului economic din partea organelor de control. Trebuie să găsim soluția să extragem acele companii care încalcă legea, iar cei care lucrează corect să fie monitorizați fără să își dea seama.

ForestMania: Un cititor al site-ului nostru a pus următoarea problemă, pe care v-o citez: „Programul are nevoie de ajustări pentru a se putea lucra ușor cu el și a preveni unele abuzuri din partea autorităților. Exemplu: ar trebui simplificat modul de scădere din SUMAL pentru lemnul subțire și cel de foc. Să putem scădea pe grupe de specii. Pentru micile proprietăți ar trebui simplificate toate procedurile”.

Tánczos Barna: Da, pentru micile proprietăți este poate cea mai mare provocare în momentul de față.

Nu s-a făcut diferența pe procedura de punere în valoare, de predare a parchetelor… S-au prevăzut același număr de documente, același număr de drumuri, de mers de trei ori la fața locului pentru o predare simplă. Trebuie să găsim o soluție de simplificare.

În continuare nu sunt suficient de bine gândite părțile de raportare și de oferire de informații pentru autorități și pentru agenții economici care dacă tot introduc atâtea date în SUMAL ar trebui să beneficieze de rapoarte utile pe partea de procesare, pe partea de transport. Lucrăm la ele. În momentul de față lucrăm cu STS-ul, o instituție care ne-a ajutat enorm în lansarea SUMAL dar care are și alte solicitări din partea statului român, multe dintre ele venite din domeniul sănătății, și resursele care au fost allocate SUMAL au scăzut în timpul verii. Va trebui să găsim o soluție la nivelul ministerului pentru a grăbi procesul de ajustare a acestor sincope care fără doar și poate mai există.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.