Platforma profesională Pădurea românească. Prezent și viitor. 2020-2030, la cea de-a treia ediție

0
260

Reprezentanții WWF România, cea mai mare organizație internațională de mediu, care derulează proiecte pentru conservarea naturii, împreună cu FORDAQ și Asociația Forestierilor din România – ASFOR au supus atenției Propuneri de finanțare a sectorului forestier pentru exercițiul financiar 2020-2027.

Radu Melu, manager național departament păduri WWF„Avem o problemă veche legată de subfinanțarea sectorului forestier. Planul Național de Dezvoltare Rurală se finalizează în 2020, așa că vorbim deja de Planul Strategic de Dezvoltare Rurală. Este munca unui grup de lucru dedicat. Așa am ajuns la niște concluzii. Prima măsură promovată de grupul de lucru este măsura de silvo-mediu în forma existentă deja, dar vrem să venim în sprijinul pădurilor din afara fondului forestier. A doua măsură este Natura 2000 prin care ne propunem conservarea mediului și încercăm să obținem plăți pentru restricțiile impuse pe siturile Natura 2000. Iar a treia măsură se referă la investiții în infrastructura forestieră și în logistică, în vederea valorificării superioare a masei lemnoase.”

Cătălin Tobescu, director FORDAQ România„Nu cred că va fi ușor să creăm cadrul pentru finanțările sectorului forestier în contextul actual, dacă ne uităm la ultimele declarații ale noului ministru, legat de tăierile ilegale. Tocmai de aceea, la Forumul Pădurilor din 5 decembrie 2019, am propus ca teme Rezultatele Inventarului Forestier Național și explicarea cifrelor prezentate de actualul ministru al mediului, care a afirmat că „diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate”. Vrem să cerem Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Institutului să explice aceste cifre.”

Gheorghe Gavrilescu, președinte Progresul Silvic„Legat de tăierile ilegale, din dorința de a clarifica anumite aspecte, s-a ajuns la exagerări, iar costurile le suportă toți, de la cei care au grijă de pădure până la exploatare.”

Ciprian Muscă, președinte ASFOR„Anul acesta este prima dată când toate organizațiile din sector se susțin una pe cealaltă. Am fost acceptați în acest grup de mediu și agricultură. Vrem să ne implicăm și să convingem, pentru că este important să reușim să aducem finanțare. Dacă ne uităm la agricultură toate utilajele sunt noi, dacă ne uităm la silvicultură nu prea este așa. Avem nevoie de investiții pentru a face o exploatare ecologică. Fondurile europene sunt o soluție în acest sens.”

Marian Stoicescu, președinte Confederația Sindicatelor COSILVA„Avem unul dintre cei mai buni administratori de păduri din Europa, ROMSILVA. Cred că IFN necesită o atenție mai mare, o verificare mai bună din partea ICAS. Suntem în fața unor date care pe noi ne uimesc.”

George Mihăilescu, director ROMSILVA: „Primul act de cultură este exploatarea forestieră. Haideți să susținem soluții ecologice de exploatare sustenabilă a acestei resurse, altfel nu crește o pădure bună.”

Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri, WWF„Silvicultura românească trăiește astăzi o nouă controversă. Reafirm poziția WWF legată de rezultatele IFN, prin care solicităm autorităților o interpretare oficială a acestora. Din datele prezentate și din declarațiile publice înțelegem că „volumul dispărut” nu reprezintă doar volumul tăierilor ilegale și că raportul surprinde în mare parte situația din teren existentă înainte de 2014. Dezvoltarea politicilor forestiere din România trebuie să se bazeze pe o imagine clară a realității.”

Legat de tăierile de lemn, în cadrul întâlnirii, s-a discutat despre efectele serialului ,,Broken” marca Netflix și despre acuzațiile activiștilor de mediu care au însoțit echipa jurnaliștilor americani. Reamintim că Gabriel Păun (Agent Green) a declarat în ziarul Adevărul din 14 noiembrie 2019: „Când vine vorba despre mobilă ieftină, de proastă calitate, care devastează pădurile și se vinde pe toată planeta, România este cap de listă în episodul documentarului dedicat acestui subiect“.

Aurica Sereny, președinte APMR„Am fost surprinși și profund dezamăgiți când a fost făcută această declarație defăimătoare. Sunt mai multe neadevăruri, pe care le-am explicat în comunicatul de presă prin intermediul căruia am dat replică activistului de mediu. Am fost sunată ulterior de dumnealui, iar explicația a fost că vorbea despre IKEA. Sigur că i-am explicat că există companii românești care prestează servicii sau sunt furnizori pentru IKEA și că orice acuzație afectează întreg sectorul de mobilier. Mi-a spus că îi pare rău și că regretă graba cu care jurnalistul a promovat o declarație scoasă ușor din context. Însă, personal, consider că s-a ajuns aici și din cauza autorităților din România. Nu este posibil ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă estimări legate de tăierile ilegale pe care să nu le certifice cu date statistice. A cui este vina că nu se aplică legislația care a fost făcută tot de minister, respectiv SUMAL-ul, Radarul Pădurii, Inspectorul Pădurii? De ce nu-și fac datoria instituțiile statului: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Statistică, cele care furnizează date diferite privind consumul de lemn de foc pentru populație? Toate aceste subiecte neclarificate fac să planeze aceste dubii asupra activității tuturor. Toată lumea își dă cu presupusul. Dar, e și o parte bună în ce se întâmplă. Așa cum am susținut mereu împreună cu organizația WWF România, e clar că lemnul trebuie vândut ca lemn fasonat și sortat pe clase de calitate, care asigură pe de o parte valorificarea superioară a lemnului în funcție de destinație, precum și evitarea furtului din pădure, întrucât vânzarea din depozite impune măsurarea corectă a lemnului. Astfel ar putea fi evitate și aceste suspiciuni nedrepte asupra întregului sector de prelucrare a lemnului.”

George Mihăilescu, director ROMSILVA„Să rescriem câteva articole din Codul Silvic cu norme cu tot. Dacă schimbăm această paradigmă s-ar putea să ne fie bine tuturor.”

George Mihăilescu a vorbit și despre demersurile pe care ROMSILVA le-a făcut în domeniul pădurilor virgine și cvasivirgine și a pădurilor incluse în patrimoniul mondial UNESCO, relația cu organizațiile internaționale IUCN și UNESCO, Comisia Europeană și a detaliat inițiativa conducerii regiei pentru dezvoltarea procesului de schimb de bune practici și experiențe la nivel european.

Invitata specială a celei de-a 3-a ediții a fost Elena Cristina Robu, studentă a Facultății de Silvicultură Brașov„Nu multă lume înțelege cu ce ne ocupăm, mulți ne judecă, ne critică. Noi încercăm să ajutăm pădurea. Noi, studenții de al Silvicultură, vrem să învățăm de la cei mari, de la profesori, de la dumneavoastră cei de aici, să luăm ce e mai bun. Am intrat în acest domeniu din liceu. Vreau să învăț să ajut pădurea. Să învăț oamenii ce înseamnă. Tăiem, că avem nevoie de mobilier, de lemn de foc, dar și plantăm la loc. Vreau să rămân în acest domeniu, al silviculturii. Mulțumesc pentru invitație, este o experiență unică.”

Cea de-a treia etapă a Platformei Profesionale în Domeniul Forestier ,,Pădurea românească. Prezent și viitor. 2020-2030” a avut loc joi, 28 noiembrie 2019, la sediul Societății Progresul Silvic. La propunerea ROMSILVA și a Societății Progresul Silvic a fost supusă dezbaterii încheierea unui Acord de parteneriat între toate instituțiile participante la dezbaterile Platformei profesionale Pădurea românească. Prezent și viitor. 2020-2030, pentru a putea colabora instituțional.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.