Starea sectorului forestier din România

In ultimii ani a devenit din ce in ce mai evidenta si mai acuta lipsa unei strategii nationale pentru domeniul padurilor, sectorul aflandu-se permanent intr-o stare de criza , fiind adoptate numeroase masuri legislative si administrative in acesti ani. Principalele aspect care au intrat in atentia legiuitorului si a opiniei publice:

  • 2013-prezent și viitor: combaterea taierilor ilegale;
  • 2015-2019: protejarea biodiversitatii, regimul ariilor protejate,identificarea si protejarea padurilor virgine;
  • 2016-2018: criza de resursa pentru lemn de foc;
  • 2017-2018: criza de resursa pentru industria lemnului;
  • 2019: creșterea volumului de lemn exploatat în Europa(Germania, Cehia, Slovacia) cu implicații în scăderea valorii lemnului la 25-28%, scăderea producției industriale cu 22%.

In fapt, toate aceste episoade ale crizei din domeniul padurilor au evidentiat:

  • Lipsa unei strategii forestiere nationale incepand cu anii ’90, in contextul retrocedarii a peste 50% din suprafata padurilor;
  • Lipsa de coerenta a coordonarii domeniului padurilor, cu transferul responsabilitatii intre Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului si mai recent Ministerul Apelor si Padurior. Rezultatul acestei situatii:
  • Si astazi finantarea domeniului padurilor se regaseste prin Programul National de Dezvoltare Rurala la Ministerul Agriculturii;
  • avem o legislatie de mediu paralela legislatiei silvice pentru domeniul padurilor;
  • Finantarea domeniului mediului se regaseste in Programele Operationale de Mediu, dar Ministerul Mediului nu plateste compensatii pentru restrictiile impuse in administrarea padurilor;
  • Desi padurile sunt intre principalii contributori in fixarea carbonului, certificatele de carbon sunt gestionate de Ministerul Mediului, veniturile din vanzarea certificatelor de carbon re regasesc in Fondul de Mediu, cu finantari marginale pentru domeniul padurilor.
  • Criza lemnului de foc a evidentiat necesitatea includerii asigurarii energiei termice pentru populatie in strategia energetica nationala, padurile neputand asigura consumul energetic crescut al populatiei in lipsa alternativelor energetice;
  • Criza de resursa pentru industria lemnului a evidentiat importanta acestei ramuri economice pentru economia nationala si dezvoltarea rurala si importanta valorificarii superioare a masei lemnoase.

Se remarca necesitatea echilibrului intre functiile economice, sociale si de mediu in administrarea padurilor, debalansarile intre diferite functii ale padurilor conducand la crize pe segmentele corespondente ( prioritizarea functiei de mediu in administrarea padurilor a dus la crize economice si sociale).

Deficitul de resursa de pe piata lemnului

Deficitul de resursa de pe piata lemnului de foc

Conform ,,Raportului privind investigatia sectoriala declansata pe piata primara a lemnului din Romania1”, realizat de Consiliul Concurentei, din cele 8 milioane locuinte rezidentiale din Romania, 4 milioane se incalzesc cu lemne, cu un necesar de resursa de peste 20 milioane tone biomasa anual. Chiar daca acest necesar este partial acoperit si de alte categorii de biomasa decat cea forestiera provenita din paduri, deficitul este de netagaduit.

Volumul anual legal exploatat in Romania este de 17-18 milioane metri cubi, lemnul de foc fiind considerat un sortiment inferior din punct de vedere al valorificarii masei lemnoase, doar 5 milioane metri cubi de lemn de foc rezultand din sortarea masei lemnoase conform actelor de punere in valoare. Mai existând un volum de cca. 4-5 milioane mc recoltat direct de proprietari din micile proprietăți cu suprafețe de până în 10 ha. Volumul de lemn de foc recoltat de pe pășuni sau terenuri altele decât cele forestiere neputând fi cuantificat.

Cauzele agravarii deficitului de lemn de foc incepand cu iernile 2016/2017 si 2017/2018 au fost:

  • Radicalizarea masurilor de combatere a taierilor ilegale, implementate incepand cu anul 2014 (orice gramadă de uscătură sau vreascuri culese din pădure sau de pe terenuri agricole se consideră a fi recoltată ilegal);
  • Blocajul punerii in valoare a masei lemnoase din padurile proprietate private si din vegetatia din afara fondului forestier national. Pe o suprafata de peste 700.000 ha mici proprietati forestiere sub 30 ha (din care 500.000 ha proprietati sub 10 ha, cu peste 346.000 “autori” ai titlurilor de proprietate), aproximativ 400.000 ha pasuni impadurite si peste 700.000 ha suprafata echivalenta a arborilor izolati, deci pe un total de peste 1,8 milioane ha cu vegetatie forestiera volumul pus in valoare a fost in 2017 de 900.000 metri cubi. La un indice mediu de recoltare de 3 metri cubi/an/ha, volumul recoltat ar fi putut fi de minim 5 milioane metri cubi. Deficitul indus din acest segment de proprietati, afectand direct populatia rurala, a fost de minim 4 milioane metri cubi;
  • Scaderea volumului legal exploatat de la un maxim de 19 milioane metri cubi in 2013 la sub 17 milioane metri cubi in 2016. Cauzele scaderi volumului legal exploatat sunt extrem de complexe si vor fi analizate separat;
  • De mentionat ca iarna 2017-2018 a fost blanda iar consumul de lemn de foc a fost de aproximativ 75% fata de consumul obisnuit, altfel criza lemnului de foc ar fi fost mult mai grava;
  • Criza lemnului de foc se manifesta cu intensitati diferite intre zonele tarii, cele mai mari probleme inregistrandu-se in zonele de campie din Sud si Est, unde preturile lemnului de foc au atins maxime de peste 600 lei/metri cubi.

Deficitul de resursa de pe piata lemnului industrial

Deficitul de pe piata lemnului de foc a condus la o redistribuire a resursei de masa lemnoasa prin mecanismele pietei de la utilizarile industriale catre lemn de foc, pentru ca in zonele de campie pretul lemnului de foc a devenit mai mare decat al lemnului pentru utilizarile industriale.

Reorientarea partiala a resursei de la utilizarile industriale catre lemn de foc a condus la un deficit de resursa de lemn industrial, cresterea generalizata a preturilor masei lemnoase, ajungand in final sa afecteze competitivitatea industriei lemnului din Romania.

Deficitul de resursa a fost agravat in anii 2016 si 2017 de intrarea in vigoare a unor interdictii de export a masei lemnoase in Ucraina, masuri de reducere a exporturilor de lemn brut fiind adoptate si de Bielorusia, Rusia, Croatia, Bulgaria. Efectul cumulat al acestor masuri: importurile de masa lemnoasa au scazut accentuat in 2017.

Cresterea preturilor medii ale masei lemnoase a fost de peste 300% intre 2011 si 2018 in Romania, afectand atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si a industriei lemnului.

Industria lemnului din Romania a ajuns sa plateasca cel mai mare pret pe resursa de lemn din Europa: la fag, bustean de gater, avem preturi de 55 euro/metru cub in Serbia, 60-65 euro/metru cub in Slovacia si Polonia, 65 euro/metru cub in Franta, 80 euro/metru cub in Germania si 95-100 euro/metru cub in Romania. Situatia este identica la rasinoase.

În anul 2019 situația s-a inversat România ajungând să aibă cel mai mare preț la bușteanul de rășinoase. Situație influiențată de supravolumul de lemn existent în Europa urmare a atacurilor de insecte și a doborâturilor de vânt.

Starea Padurilor. Evolutia fenomenului taierilor ilegale

Analiza starea padurilor

Conform datelor Inventarului Forestier National (rezultate Ciclul II 2014-2018)2, principalii indicatori de caracterizare a padurilor sunt:

  1. Suprafata Padure: 6.929.047,448 ha
  • Suprafata mai mare de 0,5 ha;
  • Consistenta mai mare de 0,1;
  • Latimea mai mare de 20 m;
  • Specii care ating 5m inaltime la maturitate, in situ.

Volumul de lemn:

  1. Padure: 2.354.789.867 metri cubi
  • Volum mediu 340 metri cubi/ha;


Acesti indicatori de caracterizare a padurilor la nivel nationale arata:

  • Suprafata padurilor nu a scazut in Romania, dimpotriva, este mult mai mare decat suprafata oficial inclusa in amenajamentele silvice in fondul forestier national.
  • Volumul mediu de masa lemnoasa/ha este de 340 mc/ha care este mult mai mare decât volumului estimat în IFN1 de 321,9 metri cubi /ha și mult mai mare decat volumul evaluat conform precedentului inventar forestier din 1986, care crifra volumul mediu/ha la 217 metri cubi.

Datele furnizate de IFN sunt diferite de datele furnizate de INS. Diferențele dintre cele două rezultate trebuie atent studiate și explicate.

Evolutia fenomenului taierilor ilegale

Intre anii 2014-2018 au fost luate foarte multe masuri pentru combaterea taierilor ilegale, intre care amintim:

  • Primul program informatic de urmărire a masei lemnoase a vizat gestiunea depozitelor și a fost introdus în anul 2008.
  • Operationalizarea in anul 2014 a sistemului SUMAL- Radarul Padurilor, care a permis raportarea in timp real si verificarea legalitatii transporturilor de masa lemnoasa;
  • Introducerea taierilor ilegale ca amenintare in legea sigurantei nationale;
  • Intarirea institutionala a structurilor cu functii de control, in special a Garzilor Forestiere, dar si constituirea de compartimente specializate in cadrul Politiei Romane si Jandarmeriei;
  • Intarirea cadrului de sanctionare a contraventiilor silvice, prin modificarea Legii contraventiilor silvice.

Indicatii privind volumul taierilor ilegale ne ofera:

  • Volumul de taieri ilegale constatat anual prin controale de fond, de catre administratia silvica. Acest volum s-a cifrat constant in ultimii ani la aprozimativ 200.000 metri cubi anual.
  • Volumul de lemn confiscat prin actiunile de control ale Politiei Romane, Jandarmeriei si Garzilor Forestiere. Acest volum s-a situat intre 120-150.000 metri cubi anual.
  • Semnalarile populatiei de transporturi ilegale prin sistemul Inspectorul Padurilor- apeluri la numarul 112: numarul apelurilor este în medie de 20 apeluri/zi, dintre care doar 10% se confirma, cu o medie de 2 transporturi fara documente legale confirmate/zi. Extrapoland la nivelul intregului an, rezulta maxim 600-700 transporturi ilegale/an, cifra insignifianta raportata la numarul anual total al transporturilor de masa lemnoasa (de ordinul milioanelor).

Pe baza evaluarii tuturor acestor indicatori si a evolutiei consumului aparent de masa lemnoasa in Romania putem concluziona ca volumul taierilor ilegale este monitorizat destul de exact în ultiumii 4 ani.

Starea sectorului de exploatare a lemnului.

Starea Industriei Lemnului

Conform unui Raport PWC3 privind sectorul forestier si industria lemnului din Romania, “contributia directa a industriei lemnului la formarea PIB in Romania a fost relativ constanta in ultimul deceniu (variind intre 1,1% si 1,5%), potrivit unui studiu al PwC Romania. Din acest punct de vedere, Romania se situa in 2014 pe locul 9 in cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Daca se considera si efectul indirect si cel indus asupra economiei, industria silvica si de prelucrare a lemnului din Romania contribuie cu 3,5% la PIB.” […] “Sectorul silvic si al prelucrarii lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci cand sunt luate in calcul efectele directe si indirecte asupra economiei. De asemenea, in sector sunt angajate 128.000 de persoane in mod direct, iar alte 186.000 de persoane in sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea fortei de munca in zonele mai putin dezvoltate, prin crearea de unitati de productie.”

Cifra de afaceri totala a operatorilor economici din economia forestiera depaseste 6 miliarde euro, cu exporturi de 3,8 miliarde euro in 2017 – dintre care peste 2 miliarde euro exporturi ale industriei mobilei – si un aport valutar net in balanta comerciala a Romaniei de peste 3 miliarde euro!

Incepand cu anul 2013, preturile masei lemnoase au inceput sa erodeze competitivitatea industriei lemnului din Romania, situatia agravandu-se in anii 2016-2017.

Segmentul de agenti economici mici a fost cel mai afectat atat in sectorul de exploatare, cat si in cel de prelucrare primara si industria mobilei. Peste 1.800 de agenti economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primara a lemnului si peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii in zona negativa, practic exista riscul ca o mare parte dintre ei sa intre in incapacitate de plata si sa-si inceteze activitatea.

Concomitent, se constata o concentrare economica tot mai accentuata in economia forestiera:

  • 106 agenti economici din sectorul de exploatare concentreaza 43 % din cifra de afaceri a sectorului de exploatare a lemnului;
  • 18 agenti economici concentreaza 46% din cifra de afaceri a industriei de prelucrare primara a lemnului;
  • 25 de agenti economic concentreaza 60% din cifra de afaceri a industriei mobilei.

Cea mai grava criza este in sectorul de exploatare a lemnului, unde disparitia agentilor economici mici face din ce in ce mai greu de mobilizat resursa din proprietatile forestiere mici si din lucrarile de ingrijire a padurii.

Pragurile de intrare in sector pentru agentii economici mici sunt din ce in ce mai greu de depasit: angajat de specialitate cu norma intreaga, operator SUMAL- Woodtracking, autorizare puncte de lucru si depozite temporare, birocratia acordului de distribuire documente cu regim special, sistem due-diligence, certificare, etc.

Conservarea biodiversitatii padurilor: ariile protejate forestiere, catalogul national al padurilor virgine, padurile cu valoare ridicata de conservare

In Romania, situatia padurilor incluse in diferite forme de arii protejate se prezinta astfel:

Reteaua Pan-Europeana Natura 2000

Reteaua Nationala de arii protejate:

Puncte critice

  • Necompensarea pierderilor de venituri/neacordarea de fonduri pentru masuri de conservare;
  • Lipsa instrumentelor pentru stimularea participarii proprietarilor si/sau administratorilor de paduri in activitati de conservare;
  • Probleme de cooperare intre administratia silvica si administratia ariilor protejate;
  • Insuficiente cunostinte/expertiza /date cu privire la speciile si habitatele protejate si la masurile de management;
  • Lipsa planurilor de management ale AP, prevederi conflictuale/contradictorii intre planurile de management ale AP si amenajamentele silvice;
  • Necorelarea unor prevederi din legislatia ariilor protejate cu cea silvica.

Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine din Romania:

  • Romania detine un patrimoniu forestier de o valoare inestimabila, inclusiv suprafete insemnate cu paduri virgine si cvasivirgine;
  • Protectia stricta a padurilor virgine si cvasivirgine este una dintre caile principale de conservare si ameliorare a biodiversitatii padurilor;
  • Catalogul national al padurilor virgine este un instrument complementar retelei nationale de arii protejate forestiere de conservare a biodiversitatii;
  • Exista un cadru legal coerent si adecvat pentru identificarea si protectia padurilor virgine; Catalogul acestor categorii de paduri trebuie finalizat.

Acesta poate fi studiat pe siteul MAP la adresa: http://apepaduri.gov.ro/paduri-virgine/

Și la adresa http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/Catalog-paduri-virgine-si-cvasivirgine-15-mai-2019.pdf

Concluzii:

  • Suprafata padurilor incluse in arii protejate la nivel national este de peste 40 %.
  • Este nevoie de o armonizare intre legislatia silvica si legislatia de mediu, planurile de management ale ariilor protejate trebuie sa priveasca mult mai atent spre nevoile comunitatilor locale.
  • Neacordarea pierderilor de venit/lipsa de sustinere a masurilor de conservare conduce la conflicte cu comunitatile locale si proprietarii de paduri, inclusiv UAT-uri.
  • Este necesara finalizarea catalogului padurilor virgine.

Cadrul energie-clima. Oportunitati pentru sectorul forestier

Ca parte semnatara a numeroase conventii privind combaterea schimbarilor climatice – Acordul de la Paris, Protocolul Kyoto 2, Agenda Energie – Clima 2030, Romania si-a asumat numeroase angajamente pe plan international privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES).

Principalele directii de actiune pentru reducerea inventarului GES pentru sectorul LULUCF – care include folosinta, schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor si silvicultura – cu accent pe masurile pentru domeniul padurilor, sunt:

  • Extinderea suprafetei padurilor: potential redus, ar fi nevoie sa extindem suprafata padurilor cu 15.000 ha/an, tinand cont de costul mediu de peste 8.000 euro/ha, costurile sunt foarte mari;
  • Cresterea randamentelor energetice in utilizarea lemnului de foc ca resursa energetica- potential redus pe termen scurt, necesita investitii majore; in cazul arderii lemnului in sobe traditionale, randamentele energetice sunt in jurul valorii de 40%; in cazul arderii in centrale moderne, cu cogenerare, randamentele pot fi de 90%; randamentele reduse sunt asociate unor emisii complexe de gaze cu efect de sera, intre care N2O (310 X 1 t CO2);
  • Utilizarea lemnului recoltat pentru realizarea de produse din lemn cu valoare indelungata de intrebuintare- potential MAJOR; produsele din lemn – cherestea, placi, mobile, hartie inmagazineaza carbonul pentru perioade indelungate, pot fi reutilizate, iar prin export imbunatatesc bilantul de carbon al Romaniei.

Concluzii

Pe fond:

  • Starea padurilor Romaniei: Romania recolteaza cca. 60% din cresterea padurilor, comparativ cu o medie europeana de peste 60%;
  • Suprafata padurilor Romaniei este in crestere usoara, existand potential major de crestere, potential blocat de randamentul economic mult mai mare al terenurilor agricole, datorat subventiilor mari pentru utilizarea agricola a terenurilor si ZERO pentru utilizarea forestiera;
  • Peste 40% din padurile Romaniei sunt incluse in diferite regime de arii protejate, mult peste media europeana. Este nevoie de clarificari ale regimului/obiectivelor de protectie ale ariilor protejate. Este nevoie de finalizarea Catalogului Padurilor Virgine;
  • Fenomenul taierilor ilegale este atent monitorizat in ultimii 4 ani;
  • Cu peste 50% din gospodarii captive in sistemul de incalzire pe lemne, din cauza lipsei de alternative energetice, Romania are nevoie de o strategie energetica in care sa fie inclusa si energia termica. O componenta esentiala a strategiei trebuie sa o reprezinte cresterea randamentelor energetice in utilizarea biomasei forestiere ca resursa energetica;
  • Cresterea preturilor resursei de masa lemnoasa(2016-2018) a afectat competitivitatea industriei lemnului din Romania, ramura ce realizeaza 1,5% din PIB-ul Romaniei si aduce un aport valutar net de peste 3 miliarde euro. Din total exporturi, industria mobilei realizeaza peste 2 miliarde euro;
  • Supraoferta de lemn din Europa a lăsat România la prețuri mult mai mari pentru lemn (2019) ceea e ce face ca produsele obținute din lemn să fie neatractive pe piețele externe.
  • Intre 50 si 70% dintre agentii economici din sectorul de exploatare si prelucrare a lemnului s-au decapitalizat(2016-2018) din cauza conjuncturii de pe piata lemnului din Romania, intrand cu capitalurile in zona negativa; Căderea de piață a prins agenții economici cu masă lemnoasă contractată la prețuri foarte mari.
  • Un alt efect a fost cresterea puternica a gradului de concentrare economica atat in sectorul de exploatare cat si in cel de prelucrare primara si industria mobilei, cu efect in reducerea activitatilor economice si zona rurala si depopularea acestora;
  • Romania are unul dintre cele mai restrictive sisteme in exercitarea dreptului de proprietate asupra padurilor, cu efect in blocarea accesului la resursa, in special in padurile proprietate private;
  • Din punct de vedere al angajamentelor Romaniei pe linie de energie si clima, Romania ar trebui sa promoveze utilizarea resursei de masa lemnoasa catre produse cu valoare indelungata de intrebuintare in industria lemnului.

1 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12925/raport_investigatie_var_neconfid.pdf

2 „http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-06-08_Rezultate_IFN.pdf

3 https://www.pwc.ro/en/press_room/assets/2016/wood-industry-ro.pdf