La finalul COP28 – Conferința ONU privind schimbările climatice, desfășurată între 30 noiembrie – 12 decembrie anul trecut, în Emiratele Arabe Unite, 17 țări au susținut o declarație comună prin care arată că lemnul din pădurile gestionate durabil este soluția cea mai bună pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor.
Promovarea politicilor publice care sprijină construcția cu emisii scăzute de carbon și creșterea utilizării lemnului vor avea ca rezultat reducerea emisiilor de GES, creșterea stocului de carbon și respectarea angajamentelor asumate în domeniul climei pentru 2030.
Uniunea Europeană pregătește acum obiectivele climatice pentru anul 2040. Țintele vor ține cont de Legea europeană a climei (adoptată în 2021) și de evoluțiile de până acum în domeniu. Mai întâi, Comisia Europeană va emite o Comunicare pe această temă. Apoi, noul executiv european, format după alegerile europarlamentare din iunie 2024, va prezenta propunerea legislativă. Aceasta va integra, pe lângă obiectivele pentru 2030 și 2050, obiectivele pentru 2040.
De ce sunt importante aceste elemente de context internațional?
Toate aceste discuții internaționale, care vor deveni legi, arată că întreaga lume acordă o importanță mai mare lemnului, material versatil, rezistent, nepoluant și cu durată lungă de viață, inclusiv în contextul economiei circulare, care permite refolosirea de câteva ori a produselor din lemn.
Cu alte cuvinte, rolul lemnului în economia mondială crește. Pe cale de consecință, întregul lanț valoric – de la pădure, la mobilă, de exemplu – capătă o dimensiune mai mare. Aceasta implică procese de îmbunătățire și modernizare care se pot vedea de la plantarea de puieți, la exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului.
Înțelegerea corectă a contextului internațional ar trebui să determine statul român să acționeze în consecință. Nu avem vreme de pierdut! Avem resursă, avem expertiză și experiență. Modernizarea sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului va crește în mod direct economia României.
ASFOR a propus soluții viabile. Unele au fost implementate, iar rezultatele se văd. E timpul să accelerăm!
În 2019, ASFOR a adoptat un document de viziune pe care l-am intitulat „România Verde în 10 pași”. Cu acest document, am stat de vorbă cu toate guvernele care s-au succedat de atunci la Palatul Victoria și cu toate instituțiile responsabile de pădure și lemn. În ciuda faptului că de multe ori măsurile negociate cu un guvern au devenit nule după schimbarea executivului și a trebuit să o luăm de la capăt, demersurile ASFOR au dus la câteva rezultate concrete cu efecte bune pe termen lung.
Astfel, lemnul de foc a fost inclus pe cardul de energie, taxa pe valoare adăugată pentru lemnul de foc a fost redusă, iar anul acesta pornește primul program de finanțare pentru achiziția de utilaje forestiere noi și mai prietenoase cu mediul. Acum, la Ministerul Mediului, se pregătește programul „Rabla pentru sobe”, un program de finanțare pentru instalații moderne de încălzire.
Este adevărat, la noi politicile publice se nasc greu, cu forcepsul. E timpul să apăsăm pedala de accelerație. Noi, cei din ASFOR, am fost și suntem în prima linie a frontului comunicării și suntem permanent deschiși dialogului cu factorii decidenți.
Am atras de mai multe ori atenția asupra felului în care este privit lemnul în context internațional și asupra nevoilor concrete ale sectorului forestier românesc. Dincolo de beneficiile climatice, vorbim despre efecte economice serioase și efecte sociale mai mult decât pozitive.
E timpul ca statul român să înțeleagă că avem resursa și forța să fim în trenul general al transformării în bine a lumii.
Putem merge cu viteza unui tren modern doar dacă dezvoltăm politici publice care să pună în valoare potențialul pe care îl avem. Altminteri, rămânem ca un vagon, într-o gară uitată, pe care va veni o locomotivă străină să îl tracteze, în termeni și condiții independente de noi.
Dacă într-adevăr considerăm pădurea și lemnul o resursă cu importanța dată de prezența în legea siguranței naționale, atunci și sectorul forestier trebuie considerat unul strategic și finanțat pe măsura importanței sale.
Ciprian Dumitru MUSCĂ,
Președinte ASFOR
