Din data de 29 iunie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2023/1115 privind produsele asociate cu defrișările și degradarea pădurilor. În urma adoptării acestuia, vechiul Regulament (UE) nr. 995/2010 a fost abrogat.
La baza adoptării acestui nou Regulament a stat faptul că defrișările și degradarea pădurilor sunt factori determinanți ai încălzirii globale și ai declinului biodiversității. Pădurile sunt, la rândul lor, puternic afectate de schimbările climatice. Legislativul european consideră că vor trebui depășite numeroase dificultăți pentru a asigura adaptabilitatea și reziliența pădurilor în deceniile următoare.
„Accelerarea schimbărilor climatice, declinul biodiversității și degradarea mediului, asociate cu exemple concrete ale efectelor devastatoare ale acestora asupra naturii, a condițiilor de viață ale oamenilor și a economiilor locale, au dus la recunoașterea tranziției verzi ca obiectiv definitoriu al epocii noastre și ca o chestiune de egalitate de gen și de echitate între generații”, se arată în Regulament. (eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023R1115)
Importurile și exporturile unor produse din afara, dar și din interiorul UE, vor trebui să fie conforme noii legi. Societățile comerciale vor trebui să facă diligențe pentru a proba că produsele nu provin din state în care au loc defrișări. Dincolo de acestea, adoptarea acestui Regulament, obligatoriu în toate statele-membre UE, vine cu o abordare unitară în ceea ce privește trasabilitatea lemnului, încercând o simulare a lanțului de aprovizionare de la pădure până la produsul finit. Unele aspecte, cum ar fi geolocația, România le are deja implementate prin SUMAL; vom vedea cum vor implementa aceste cerințe și celelalte state UE. Prin SUMAL, România este mult în fața țărilor europene în ceea ce privește trasabilitatea lemnului.
Operatorii și comercianții au la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. IMM-urile se vor bucura de o perioadă de adaptare mai lungă.
În următoarele 18 luni, Comisia Europeană va stabili nivelurile de risc scăzut, standard sau ridicat ale unor țări (sau părți ale acestora). Acest lucru se va face pe baza unei evaluări obiective și transparente. Proporția controalelor se efectuează asupra operatorilor în funcție de nivelul de risc al țării: 9 % pentru țările cu risc ridicat, 3 % pentru risc standard și 1 % pentru țările cu risc scăzut.
Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de întreprinderi, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizei ADN pentru a verifica proveniența produselor.
România are nevoie de viziune, stabilitate si finanțare!
La nivelul Comisiei, dar și a statelor membre UE, viziunea este de a folosi lemnul în construcții pentru stocarea carbonului, dar și pentru tranziție către o viață mult mai apropiată de mediu. Lemnul este și rămâne singurul produs ecologic, regenerabil, care ne permite să construim cu avantaje multiple, inclusiv de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice, prin stocarea pe termen lung a carbonului.
Economia națională trebuie să speculeze această oportunitate și să folosească resursa de lemn pentru dezvoltarea ”verde” a economiei. Sectorul forestier și de prelucrare primară își poate crește contribuția la PIB, care acum este de 3,5-4%. Avem resursă din plin!
Exploatarea sustenabilă a pădurii este o necesitate și ne este la îndemână. Dar progresul presupune investiții. Este momentul pentru susținerea industriei noastre – de la investiții în creșterea densității drumurilor forestiere, până la investiții în utilaje și echipamente moderne, performante și prietenoase cu mediul.
În ciuda nenumăratelor păreri critice care aglomerează spațiul public, România nu are o problemă a pădurii și a lemnului decât din perspectiva modernizării sectorului forestier. Spre dezamăgirea celor care vorbesc adesea fără să știe cum stau lucrurile în realitate, viitorul pădurii nu înseamnă renunțarea la exploatare și la lemn, ci exploatarea durabilă și folosirea lemnului în cât mai multe domenii, tocmai pentru a scădea impactul schimbărilor climatice: arborii captează carbon, iar lemnul îl reține pe toată durata de viață a produselor fabricate din acest material – de la grinzi și construcții de lemn, până la piesele de mobilier din casa fiecăruia!
Statele dezvoltate construiesc zgârie-nori și cartiere din lemn tocmai din acest motiv. Noi de ce nu am putea să construim verde, ecologic, sustenabil, cu valoare economică adăugată, atât pentru economia națională, cât și pentru mediu, contribuind la combaterea schimbărilor climatice prin valorificarea unei resurse naționale regenerabile, lemnul?
Ciprian Dumitru MUSCĂ,
Președinte ASFOR
COMUNICAT DE PRESĂ
03.07.2023
