Familia Cernisov și fabrica lor de furnir. 90 la sută export!

0
7

La mijlocul drumului dintre Suceava și Rădăuți e comuna Dănila, iar lângă ea, satul Iacobești. Ca în multe alte locuri din țară, și pe-aici au rămas puțini oameni. O zonă frumoasă, liniștită, unde pe la 1780 își găsiseră refugiu secui din zonele de frontieră. Azi, majoritatea localnicilor au luat drumul Occidentului în căutare de lucru. Dintre cei rămași, cam 50 sunt colegi de muncă în același loc: la fabrica de furnir.

Pentru că multe n-or fi în zonă, dar furnir este. 400 de metri cubi pe lună pleacă din blânda și liniștita Dănila spre Norvegia, Polonia, Germania sau Bosnia-Herțegovina. Știați asta? Nici noi! Așadar, cei 50 de cetățeni din Dănila și Iacobești se duc împreună la lucru, iar după-masa se ocupă de gospodării. Au animale, pământ la câmp, bătrâni și copii de îngrijit. Dar au și salariu, și pot avea grijă de toate. Vara, fabrica se închide pentru revizie și concediu. Toți angajații se odihnesc în aceeași perioadă, adică 15 zile.

O afacere de familie

Copiii Cernisov au preluat de la tatăl lor pasiunea pentru lemn. Dar au vrut să aibă propria afacere, nu să lucreze la stat sau la patron. Tatăl lor lucrase o viață la combinatul de prelucrare a lemnului din Suceava. Tinerii au vrut să fie independenți, nu să le facă alții program. Așa că, împreună cu doi cumnați, au pus la punct un plan, au făcut credit și au luat fostul SMA, din care rămăseseră doar niște ruine. Împreună cu o mână de oameni din Dănila și Iacobești, în 2004 au început treaba la Confana SRL. Făceau cherestea de fag. Au mers așa până în 2017, când au trecut pe producția de furnir. O idee foarte bună. Azi, 90 la sută din ce produc pleacă la export.

Mihai Cernisov

„E o valorificare superioară, prin furnir”

Potrivit dicționarului explicativ, furnirul este o placă subțire de lemn de esență superioară care se aplică pe un lemn prelucrat pentru a-l înfrumuseța. Unii spun că s-ar fi descoperit furnir și la vechii egipteni, acum 4.000 de ani, alții că îl foloseau și romanii. Cert este că prima fabrică de producție în masă a furnirului a apărut în 1843, în Germania, iar de atunci metodele de producție s-au tot îmbunătățit.

 „Putem vorbi despre o valorificare superioară a lemnului, prin furnir. Noi producem din fag, plop și molid. E mai interesant cu furnirul…”, povestește, pentru forestmania.ro, Mihai Cernisov.

A făcut câteva hale din fostul SMA și le-a utilat cu mașinării. Unele funcționează ca niște… ascuțitori uriașe: iau bușteanul și efectiv îl decojesc în foi subțiri. Tăierea se face paralel cu centrul bușteanului și rezultă furnire foarte apreciate pentru desenul natural specific.

După decojire, foile ajung la ghilotină, după care se stivuiesc și se usucă. Apoi pleacă la mii de kilometri distanță, ca să facă frumoase dulapurile din livingurile norvegienilor sau ale nemților. Până și cutiuțele de bijuterii pe care le vedem în magazine sunt făcute tot așa, cu furnir. Sau instrumentele muzicale.

Fabrica se pregătește pentru noi investiții

Cum povestea un alt interlocutor de-al nostru: nu poți să stai în piață dacă nu faci investiții în tehnologie. Și la Confana urmează niște upgrade-uri. Cum ar fi o nouă presă cu care vor face placaj. „Placajul e foarte utilizat. Se folosește la mobilă așa cum e, pentru partea din spate a dulapurilor. Sau se furniruiește și îl pui pe partea din față a mobilei. Poți să îl folosești la cofrat, la poduri pentru camioane și TIR-uri”, mai explică el.

„Bradul e călțos”

Curtea fabricii e destul de mare și în spate e zona cu bușteni, utilaje și resturi ce vor fi și ele folosite. Și încă ceva interesant. Niște bazine mari. Primul popas al bușteanului pentru furnir e în acele bazine. 40 de metri cubi intră o dată și stau acolo frumos 72 de ore la o temperatură de 92 de grade. Unul dintre muncitori ne-a explicat că preferă molidul. „Bradul e călțos, nu se lucră ca molidul”, spune el. Călțos înseamnă „aspru”, ne-a precizat, adăugând că trebuie să știi exact când prelucrezi bușteanul, pentru că dacă e prea umed nu se taie bine.

Furnirul, o soluție la îndemână

E foarte simplu: furnirul este o variantă pentru cei care apreciază lemnul, dar nu își permit mobilă din lemn masiv. Cererea tot mai mare de mobilă a dus evident și la diversificarea pieței. Lucru bun pentru Mihai Cernisov, care acum, după pauza aceea de 15 zile, lucrează din plin cu cei 50 ai lui. Toamna și primăvara cresc vânzările, pentru că mulți dintre europeni își fac modificări prin case, mai înnoiesc mobilierul. Nu mai e ca pe vremuri, să ții aceeași masă a străbunicii… Și aici intervine această piață a furnirului, la îndemâna oricui.

Ne-a plăcut la Confana. Ne-a plăcut că susțin, practic, o comunitate, că sunt uniți, că e o afacere de familie și că produsele lor sunt apreciate în atâtea țări. Bravo lor!

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.