Întrebări și răspunsuri: Pactul verde european: Noua strategie forestieră a UE pentru 2030

0
539
European-Union-Task-Group

Ce prevede noua strategie forestieră a UE pentru perioada de după 2020?

Pădurile sunt aliați esențiali în combaterea schimbărilor climatice și a declinului biodiversității: îndeplinesc funcția de absorbanți de carbon și reduc impactul schimbărilor climatice, de exemplu prin răcirea orașelor, prin protejarea noastră împotriva inundațiilor grave și prin reducerea impactului secetei.

Pădurile sunt ecosisteme valoroase care adăpostesc o mare parte a biodiversității Europei, iar serviciile lor ecosistemice contribuie la sănătatea și bunăstarea noastră prin reglarea nivelului apelor, furnizarea de hrană, medicamente și materiale, reducerea și controlul riscurilor de dezastre, stabilizarea solului și controlul eroziunii, purificarea aerului și a apei. Pădurile reprezintă un loc de recreere, relaxare și învățare, precum și o sursă de mijloace de subzistență.

Noua Strategie forestieră a UE pentru 2030, care se numără printre inițiativele emblematice ale Pactului verde european, se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și abordează toate funcțiile multiple ale pădurilor. Aceasta contribuie la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % în 2030 și de neutralitate climatică în 2050, precum și la îndeplinirea angajamentului UE de a spori absorbțiile cu ajutorul absorbanților naturali, astfel cum se prevede în Legea climei.

Strategia stabilește o viziune și acțiuni concrete pentru a spori suprafețele pădurilor din UE și pentru a le îmbunătăți calitatea, precum și pentru a consolida protecția, refacerea și reziliența acestora. Scopul strategiei este de a asigura adaptarea pădurilor Europei la noile condiții, la fenomenele meteorologice extreme și la gradul ridicat de incertitudine generat de schimbările climatice. Această adaptare constituie o condiție prealabilă pentru ca pădurile să își poată îndeplini în continuare funcțiile socioeconomice și să sprijine dinamismul zonelor rurale și prosperitatea populațiilor rurale.

Promovarea unor practici de gospodărire a pădurilor care respectă în cea mai mare măsură biodiversitatea și au cel mai redus impact asupra climei va fi realizată în paralel și în sinergie cu sprijinirea unei bioeconomii forestiere solide și durabile. În industriile bazate pe valorificarea lemnului își desfășoară activitatea 20 % din întreprinderile producătoare din întreaga UE, ceea ce înseamnă 3,6 milioane de locuri de muncă și o cifră de afaceri anuală de 640 de miliarde EUR. Strategia lansează un apel privind folosirea optimă a lemnului, în conformitate cu principiul utilizării în cascadă, și acordă prioritate produselor din lemn care pot înlocui produse similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili, cu un accent special pe produsele din lemn cu o durată lungă de viață. Totodată, strategia vizează stimularea economiei forestiere bazate pe valorificarea produselor nelemnoase, inclusiv a ecoturismului.

Strategia reafirmă necesitatea și angajamentul de a proteja cu strictețe ultimele păduri primare și seculare rămase în UE. Deși nu reprezintă decât o mică parte din pădurile UE, acestea vor contribui la asigurarea faptului că principalele rezervoare de biodiversitate și stocurile de carbon importante sunt bine conservate pentru generațiile viitoare. Strategia stabilește, de asemenea, acțiuni de consolidare a conceptului de gestionare durabilă a pădurilor în ceea ce privește aspectele legate de climă și biodiversitate, promovează practicile de gospodărire a pădurilor care respectă în cea mai mare măsură biodiversitatea și au cel mai redus impact asupra climei și prevede stabilirea unor obiective obligatorii de refacere a naturii pentru păduri în viitoarea legislație a UE referitoare la refacerea naturii, astfel cum s-a anunțat în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Strategia prevede, de asemenea, dezvoltarea unor scheme de plată pentru serviciile ecosistemice furnizate de proprietarii și gestionarii de păduri, de exemplu prin menținerea intactă a unor părți din pădurile lor. Strategia invită statele membre să instituie, printre altele, în cadrul politicii agricole comune (PAC), scheme de plată pentru serviciile ecosistemice furnizate de proprietarii și gestionarii de păduri, menite să acopere costurile și pierderile de venit. De asemenea, strategia invită statele membre să accelereze implementarea practicilor de sechestrare a carbonului în solurile agricole, de exemplu prin intermediul programelor ecologice din cadrul PAC privind agrosilvicultura sau intervențiile pentru dezvoltarea rurală. O inițiativă specifică privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, anunțată în Strategia „De la fermă la consumator” și care urmează să fie prezentată de Comisie la sfârșitul anului 2021, va promova în continuare un nou model de afaceri verzi care să recompenseze practicile favorabile climei și mediului ale gestionarilor de terenuri, inclusiv cele ale gestionarilor și proprietarilor de păduri, pe baza beneficiilor climatice pe care le oferă. În strânsă cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din sectorul pădurilor, se vor elabora orientări privind practicile forestiere mai apropiate de natură, iar adoptarea acestora va fi promovată prin intermediul unei scheme voluntare de certificare.

Totodată, strategia prevede o serie de alte mecanisme de sprijin, de la cercetare și formare la servicii de orientare și consiliere. Acestea vor crea condițiile necesare pentru a îmbunătăți starea pădurilor din UE. În plus, structura de guvernanță actualizată pentru păduri va oferi un spațiu mai incluziv, care le va permite statelor membre, proprietarilor și gestionarilor de păduri, industriei, mediului academic și societății civile să discute despre viitorul pădurilor în UE și să contribuie la păstrarea acestor atuuri prețioase pentru generațiile viitoare.

Strategia este însoțită de o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin 3 miliarde de arbori suplimentari în UE până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice.

Pentru a avea o imagine cuprinzătoare și comparabilă a situației, a evoluției și a perspectivelor de dezvoltare ale pădurilor din UE, Strategia forestieră anunță o propunere legislativă privind observarea pădurilor din UE, precum și privind raportarea și colectarea de date referitoare la acestea. Sistemul armonizat de colectare a datelor la nivelul UE, alături de planificarea strategică la nivelul statelor membre sunt esențiale pentru asigurarea faptului că pădurile își pot îndeplini funcțiile multiple în ceea ce privește clima, biodiversitatea și economia, astfel cum s-a convenit la nivelul UE.

Nu în ultimul rând, Comisia consolidează acțiunile de asigurare a respectării legislației, pentru a garanta că statele membre ale UE aplică dreptul UE privind protecția pădurilor și comercializarea lemnului.

Care este starea pădurilor din UE?

În prezent, pădurile și alte suprafețe împădurite reprezintă 43,5 % din terenurile UE – aproape 182 de milioane de hectare. Deși există încă multe lacune în materie de date, este clar că pădurile europene sunt supuse unei presiuni tot mai mari, în parte ca urmare a proceselor naturale, dar și din cauza intensificării activității și a presiunilor umane, inclusiv a cererii de biomasă, a schimbărilor climatice, a poluării aerului și a apei, a extinderii urbane, a fragmentării peisajului, a pierderii habitatelor și a declinului biodiversității. În ultimele decenii suprafața împădurită s-a extins datorită proceselor naturale, împăduririi, gestionării durabile și refacerii active, dar, în paralel, s-a accelerat reducerea suprafeței terenurilor acoperite cu arbori, iar starea de conservare a pădurilor este precară, inclusiv în 27 % din suprafața împădurită a UE care este protejată și ar trebui să fie cea mai sănătoasă.

Schimbările climatice reprezintă un factor de risc deosebit de grav pentru pădurile Europei și ale lumii. Încălzirea globală a fost deja suficient de puternică pentru a determina modificări ale habitatelor forestiere, iar suprafețe mari de pădure din UE au fost afectate în ultimii ani de focare fără precedent de gândaci de scoarță, de secete grave și de noi modele de incendii de pădure. Se preconizează că această situație se va înrăutăți și că vor spori riscurile pentru furnizarea altor servicii ecosistemice forestiere vitale.

Prin urmare, este necesar ca de urgență să se inverseze tendințele negative și, în ceea ce privește gestionarea pădurilor, împădurirea și refacerea, să se adopte practici noi și care să respecte în mai mare măsură biodiversitatea, pentru a consolida reziliența pădurilor și a asigura adaptarea acestora la schimbările climatice. De asemenea, este necesar să se asigure faptul că aprovizionarea cu lemn se realizează în sinergie cu îmbunătățirea stării de conservare a pădurilor europene și mondiale. Nu ar trebui să se utilizeze lemnul cu o valoare ecologică ridicată, iar bioeconomia bazată pe valorificarea produselor lemnoase ar trebui să rămână în limitele durabilității și să fie compatibilă cu țintele climatice și obiectivele în materie de biodiversitate ale UE pentru 2030 și 2050.

Strategia va reduce recoltarea din pădurile UE?

Strategia urmărește să asigure creșterea, sănătatea și reziliența pădurilor din UE pentru următoarele decenii. Strategia vizează să garanteze faptul că lemnul este folosit în mod optim, în concordanță cu principiul utilizării în cascadă, conform căruia recoltarea rămâne în limitele durabilității, și că se respectă cerințele Legii europene a climei și obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, astfel cum s-a convenit de către toate statele membre ale UE. Este clar că, având în vedere obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050, lemnul nu este o resursă nelimitată, iar statele membre trebuie să țină seama de acest lucru. Astfel cum s-a arătat în studii științifice recente, până în 2050, este puțin probabil ca potențialele beneficii suplimentare generate de produsele lemnoase recoltate și de înlocuirea materialelor să compenseze reducerea capacității nete de absorbție a pădurilor pe care o implică intensificarea recoltării. Statele membre ar trebui să acorde atenție acestui risc, care ține de responsabilitatea lor în temeiul legislației aplicabile relevante. 

Cum se va asigura Comisia că se plantează 3 miliarde de arbori suplimentari?

Plantarea și cultivarea de arbori suplimentari trebuie să se realizeze cu respectarea deplină a principiilor ecologice favorabile biodiversității și în perspectiva viitoarelor condiții climatice. Acest lucru înseamnă că arborele potrivit trebuie plantat în locul potrivit și în scopul potrivit în păduri, în zonele agroforestiere și în zonele urbane. Angajamentul privind cele 3 miliarde de arbori va fi transpus în practică în cadrul unei scheme de planificare și monitorizare pe termen lung, care să asigure nu numai plantarea, ci și creșterea și dezvoltarea acestor arbori într-un context de schimbări climatice. Comisia va avea rolul de a facilita, de a motiva, de a înregistra și de a monitoriza progresele.

Îndeplinirea angajamentului va depinde în mare măsură de inițiativele locale. Persoanele fizice, asociațiile, întreprinderile, organismele publice, cum ar fi orașele și regiunile, sunt încurajate să participe la inițiativă. În colaborare cu alte inițiative relevante, cum ar fi Pactul climatic sau Coaliția în domeniul educației privind clima, Comisia va promova angajamentul și va mobiliza cetățenii și școlile. Foaia de parcurs privind 3 miliarde de arbori precizează condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca arborii să fie înregistrați ca arbori suplimentari.

Unele mecanisme de finanțare ale UE, cum ar fi programul LIFE, fondurile politicii de coeziune și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, vor contribui la acoperirea costurilor cu achiziționarea puietului și cu forța de muncă pentru plantare, pregătirea terenului și acordarea de îngrijiri ulterioare plantării. Finanțarea acordată de sectorul privat va juca, de asemenea, un rol important. Orizont Europa va sprijini inițiativa prin îmbunătățirea cunoștințelor științifice privind refacerea, împădurirea și reîmpădurirea.

Europenii vor avea posibilitatea de a urmări progresele înregistrate și de a urmări plantarea arborilor prin intermediul unui site web și al unei hărți interactive online în cadrul căreia va fi integrată o funcționalitate de numărare a arborilor plantați, elaborată de Comisie, împreună cu Agenția Europeană de Mediu. 

Cum îi va sprijini strategia pe silvicultori și pe proprietarii de păduri?

Proprietarii și gestionarii de păduri private, în special de mici exploatații, depind adesea în mod direct de păduri ca mijloace de subzistență. Celelalte beneficii, în special furnizarea de servicii ecosistemice, sunt rareori sau niciodată recompensate. Această situație trebuie să se schimbe. Valoarea estimată a tuturor produselor nelemnoase recoltate în Europa este de 19,5 miliarde EUR pe an, cu un potențial de creștere semnificativ.

Proprietarii și gestionarii de păduri au nevoie de măsuri de încurajare și de stimulente financiare pentru a putea furniza, de asemenea, servicii ecosistemice prin protejarea și refacerea pădurilor și pentru a spori reziliența pădurilor prin adoptarea unor practici de gospodărire a acestora care respectă în cea mai mare măsură biodiversitatea și au cel mai redus impact asupra climei. Acest lucru este deosebit de important în acele părți ale Europei care au fost afectate de schimbările climatice mai devreme și mai grav decât se anticipase și în care zonele rurale s-au confruntat cu pierderi de venituri, de mijloace de subzistență și chiar de vieți omenești din cauza dezastrelor forestiere.

Noua PAC (pentru perioada 2023-2027) oferă o flexibilitate sporită în ceea ce privește conceperea intervențiilor din domeniul forestier în funcție de nevoile și particularitățile naționale și reduce birocrația, corelând și asigurând totodată o abordare sinergică între Pactul verde european, politicile forestiere naționale și legislația UE privind mediul și clima. Recomandările adresate statelor membre referitoare la planurile strategice din cadrul PAC pentru perioada 2023-2027 au încurajat acordarea atenției cuvenite pădurilor. Strategia forestieră invită, de asemenea, statele membre să instituie, printre altele, în cadrul PAC scheme de plată pentru serviciile ecosistemice furnizate de proprietarii și gestionarii de păduri și să accelereze implementarea practicilor de sechestrare a carbonului în solurile agricole prin intermediul acestui instrument și al altor instrumente publice.

Strategia prevede, de asemenea, activități de formare pe tot parcursul vieții și servicii de consiliere menite să îi sprijine pe silvicultori în eforturile lor de a asigura gestionarea durabilă a pădurilor și adaptarea acestora la schimbările climatice. Comisia propune inventarierea competențelor esențiale necesare în domeniul forestier și intenționează să lanseze programe de formare care să asigure corelarea cererii și a ofertei de locuri de muncă.

În fine, Comisia va colabora cu statele membre pentru a consolida rolul silviculturii în cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. Se va urmări să se accelereze ritmul adoptării inovațiilor, să se promoveze schimbul de cunoștințe, cooperarea, educația, formarea și consilierea în sprijinul practicilor de gestionare durabilă a pădurilor și să se deblocheze potențialul socioeconomic și de mediu al pădurilor din zonele rurale.

Misiunea de cercetare a programului Orizont Europa privind sănătatea solului și alimentele va constitui un instrument puternic pentru a sprijini o refacere a pădurilor și a solurilor temeinică și adaptată particularităților locale.

Ce rol are bioeconomia în cadrul Strategiei forestiere?

Lemnul brut durabil, precum și materialele și produsele nelemnoase durabile sunt esențiale pentru tranziția UE către o economie durabilă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Strategia forestieră urmărește să stimuleze întreaga bioeconomie forestieră durabilă, astfel încât aceasta să funcționeze în sinergie cu obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă și biodiversitate.

În ceea ce privește lemnul, UE trebuie să se concentreze asupra produselor inovatoare și să treacă de la utilizările de scurtă durată ale lemnului la cele de lungă durată. Cu cât un produs are o durată de utilizare mai îndelungată, cu atât acesta este mai eficace în atenuarea schimbărilor climatice, deoarece produsele din lemn fabricate în mod sustenabil și cu o durată lungă de viață pot contribui la eliminarea carbonului prin carbonul pe care îl încorporează.

Sectorul construcțiilor, în special, are un potențial important de a utiliza în mai mare măsură lemnul și de a înlocui produse similare obținute prin folosirea combustibililor fosili, astfel încât mediul nostru construit să devină parte a absorbantului nostru de carbon, deoarece lemnul care stochează carbonul va fi păstrat și reutilizat. Inițiativa „Noul Bauhaus european” va acorda sprijin proiectelor inovatoare privind construcțiile din lemn. În plus, Comisia va elabora o foaie de parcurs pentru 2050 pentru reducerea emisiilor de carbon generate de clădiri pe durata întregului ciclu de viață, precum și o metodologie de cuantificare a beneficiilor climatice ale produselor din lemn pentru construcții și ale altor materiale de construcții.

Produsele pe bază de lemn cu o durată scurtă de viață au, de asemenea, un rol de jucat, în special în ceea ce privește înlocuirea unor produse similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili. Cu toate acestea, pentru fabricarea de produse cu o durată scurtă de viață, precum și pentru generarea de energie ar trebui să se folosească tipurile de lemn din care nu se pot fabrica materiale și produse cu o durată lungă de viață și biomasa lemnoasă secundară, cum ar fi produsele secundare ale fabricilor de cherestea, reziduurile și materialele reciclate.

În conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară, în loc să se recolteze mai mult lemn din păduri, ar trebui să se acorde prioritate îmbunătățirii utilizării, reutilizării și reciclării tuturor produselor pe bază de lemn. O circularitate sporită a produselor permite menținerea mai mult timp în economie a tuturor produselor pe bază de lemn, pentru utilizări multiple.

Pe lângă rolul bioeconomiei forestiere bazate pe valorificarea produselor lemnoase, strategia subliniază importanța promovării bioeconomiei bazate pe valorificarea produselor nelemnoase, inclusiv a recreerii și a ecoturismului, pentru a garanta diversitatea veniturilor în zonele rurale, generând totodată beneficii pentru climă și biodiversitate.

Rolul multifuncțional tot mai important pe care îl vor juca pădurile în tranziția către un viitor durabil și neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei va necesita un set sporit de competențe. Va fi nevoie de experți în practici de gestionare a pădurilor și de împădurire mai durabile, de arhitecți, de ingineri și de proiectanți, de experți în alimentație, de specialiști în materie de date, de chimiști și facilitatori ai ecoturismului. Se vor institui instrumente de sprijin pentru dezvoltarea noilor competențe necesare.

Cum își propune strategia să îmbunătățească monitorizarea și informarea în domeniul forestier în UE?

La un nivel general, este necesar să colecteze mai multe date, de calitate superioară și comparabile privind pădurile europene și modul în care acestea sunt gestionate. În prezent, nu există cerințe de raportare cuprinzătoare, iar planificarea forestieră este insuficientă. Această planificare ar permite gestionarea în mod coordonat a pădurilor și ar oferi o imagine de ansamblu asupra multifuncționalității pădurilor din UE, în special în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, starea ecologică a pădurilor, prevenirea și controlul daunelor aduse pădurilor, precum și cererea și oferta de biomasă forestieră în diferite scopuri socioeconomice.

Astfel se ajunge într-o situație în care, pe de o parte, statele membre au convenit, inclusiv în Legea europeană a climei, să se bazeze în mare măsură pe păduri și pe bioeconomia forestieră în tranziția UE către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și în care, pe de altă parte, există o serie de mecanisme dispersate de monitorizare și raportare, dar lipsește un cadru strategic care să le reunească și să permită demonstrarea, în mod cuprinzător și împreună cu statele membre, a faptului că UE se află pe calea cea bună și că pădurile pot efectiv să răspundă multiplelor cereri și să își îndeplinească multiplele funcții.

În vederea remedierii acestor lacune și deficiențe, Comisia va propune un cadru juridic al UE privind observarea pădurilor, precum și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea, care să permită compararea, în mod cuprinzător, a situației generale, a evoluției, a gestionării și a utilizării pădurilor și a resurselor forestiere din UE. Cadrul va utiliza tehnologiile de teledetecție și datele geospațiale integrate cu monitorizarea la sol, ceea ce va îmbunătăți acuratețea monitorizării, și va include totodată planuri strategice în domeniul forestier care vor fi elaborate de autoritățile naționale competente sau, după caz, de autoritățile regionale, pe baza unei structuri și a unor elemente generale comune.

În prezent, Sistemul de informare privind pădurile din Europa (FISE) este punctul unic de înregistrare a datelor și a informațiilor menite să sprijine politicile din domeniul forestier din Europa și acesta contribuie deja la monitorizarea pădurilor europene pe baza datelor și a informațiilor colectate din statele membre ale UE și SEE. Noul cadru de monitorizare a pădurilor din UE va consolida și mai mult FISE și se va baza pe infrastructura acestuia. 

Cum asigură strategia respectarea principiului subsidiarității?

Există un echilibru clar al competențelor între UE și statele membre în ceea ce privește pădurile. În acest domeniu, UE partajează cu statele membre o serie de competențe, inclusiv în ceea ce privește pădurile, clima, mediul și agricultura, pe care le-a exercitat cu respectarea principiului subsidiarității. Încă din 1999, Curtea de Justiție a UE a confirmat faptul că protecția pădurilor intră sub incidența temeiului juridic al UE în materie de mediu. Comisia și-a exercitat această competență privind pădurile și silvicultura în mai multe cazuri, printre exemple numărându-se Directiva HabitateRegulamentul privind lemnulRegulamentul privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura – în cadrul politicii privind clima – și Directiva privind energia din surse regenerabile.

În exercitarea acestor competențe, Comisia lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre și cu toate părțile interesate, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității.

Cum s-a asigurat participarea părților interesate la elaborarea acestei strategii?

În cadrul procesului de elaborare a strategiei s-au desfășurat o serie de activități de consultare. A avut loc o consultare privind foaia de parcurs și s-a organizat o consultare publică deschisă prin intermediul site-ului web al Comisiei Europene, în toate limbile oficiale ale UE, primindu-se peste 19 000 de răspunsuri. De asemenea, au avut loc consultări specifice cu autoritățile competente ale statelor membre ale UE responsabile de silvicultură, cu industriile și întreprinderile din sectorul forestier, cu ONG-urile, cu mediul academic și cu organizațiile internaționale. De asemenea, s-a ținut seama de evaluarea actualei strategii forestiere a UE și de alte politici conexe domeniului forestier (de exemplu, biodiversitatea, dezvoltarea rurală). Totodată, au fost luate în considerare contribuțiile pe această temă primite din partea celorlalte instituții ale UE, printre acestea numărându-se concluziile relevante ale Consiliului (de exemplu, privind revizuirea Strategiei forestiere a UE și noua strategie în domeniul biodiversității) și recentele rezoluții ale Parlamentului European referitoare la păduri.

Rezultatele procesului de consultare sunt prezentate pe scurt într-un document de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește strategia.

Ce măsuri ia Comisia pentru a preveni despăduririle din alte părți ale lumii?

Comisia recunoaște fără rezerve faptul că provocările legate de păduri au, prin însăși natura lor, un caracter mondial. Deși această strategie se axează pe UE, Comisia își menține pe deplin angajamentul de a pune în aplicare Comunicarea din 2019 privind protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial. Așa cum s-a angajat, printre altele, în comunicarea menționată, Comisia lucrează în prezent la elaborarea unei noi legislații menite să combată despăduririle și degradarea pădurilor determinate de UE, iar propunerea ar trebui să fie adoptată în cursul acestui an. Obiectivul este de a împiedica vânzarea pe piața UE a produselor și a mărfurilor care cauzează despăduri.

Informații suplimentare

Comunicat de presă

Strategia forestieră a UE pentru 2030

Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/qanda_21_3548

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.