Domnului Alexandru Stănescu,  

Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, 

Urmare a parcurgerii propunerii grupului ASAS dorim să facem următoarele precizări: 

1. Propunerea Societății Progresul Silvic este corectă și o susținem. 

2. Grupul de lucru ASAS a fost constituit din specialiști în silvicultură din zona administrării pădurilor de stat și a primăriilor astfel că aceștia au abordat strict o zonă de probleme ce ține de acest tip de administrare. 

3. Nu se regăsesc problemele ocoalelor private altele decât cele menționate mai sus (vezi speța drumurilor forestiere). 

4. Nu se regăsesc probleme specifice proprietarilor de păduri. 

5. Nu sunt atinse problemele de producție ale sectorului de exploatare și industrializare a lemnului care are menirea de a finanța administrarea pădurilor. 

Ca și puncte ce pot crea disensiuni: 

1. Se dorește legalizarea unei finanțări de la bugetul de stat a unor pierderi și a unui management defectuos. – Având în vedere că sunt vizați bani de la bugetul de stat – contribuabilul trebuie să fie informat și trebuie să știe că urmează ca din banul său să finanțeze un sistem silvic care nu are o imagine foarte bună. 

2. Scăderea suprafeței cantoanelor va duce implicit la creșterea numărului de angajați și deci la noi costuri care înțelegem că vor fi suportate tot din bugetul de stat. 

3. Dacă se acceptă acest lucru, de către contribuabil, atunci administrația silvică trebuie să devină integral de stat, angajații funcționari publici iar exploatarea și valorificarea lemnului trebuie să fie făcută prin entități distincte. Nu credem că contribuabilul va dori să subvenționeze lemnul prelucrat de companiile mari și exportat în: de ex. Japonia și SUA. 

4. Menținerea unui melanj cu finanțare de la buget dar și din surse private însemnă o subvenționare mascată a lemnului de la bugetul de stat. 

5. Viziunea grupului de lucru conform căreia companiile mici locale trebuie să dispară și lemnul trebuie concentrat în marile gatere trebuie supusă dezbaterii contribuabilului având în vedere că administrarea pădurilor devine finanțată covârșitor din bugetul de stat deci inclusiv și din taxele și impozitele plătite de aceste companii mici care creează zeci de mii de locuri de muncă în comunitățile locale.  

6. În ceea ce privește paza pădurii și dotarea cu armament considerăm că trebuie să revenim asupra măsurii dispuse iar paza armată să fie realizată de către instituții abilitate în acest sens din cadrul MAI. 

7. În ceea ce privește pragurile punctul nostru de vedere nu s-a schimbat cu nimic de la modificarea de luna trecută a Codului  silvic. 

8. În ceea ce privește constituirea unui fond silvic – am mai susținut ideea prin care cotele de 2% pe masa lemnoasă și vânătoare respectiv impozitul de 0,5% pe resursă să constituie un fond din care să fie  achitată paza pădurii/împăduriri de terenuri noi/utilaje prietenoase cu mediul/case din lemn. 

Ca și concluzie,  

Se impune o corelare a legislației: Codul silvic, Legea 196/2002, legislația subsecventă și punerea în acord cu prevederile Regulamentelor EU-995, directiva 2008/98/CE. 

Ultima modificare a Codului silvic deja produce blocaje – transpunerea prevederilor art. 22 alin. (1¹) din Legea nr. 46/2008 într-un ordin de ministru va duce la blocarea aplicării amenajamentelor silvice așa cum anunță voci ale proprietarilor, administratorilor de păduri și ICAS.  

A legifera și schimba lunar Codul silvic nu este deontologic și poate crea suspiciunea unui interes.  

Proiectul prezentat trebuie să fie asumat de către parlamentari și trebuie să urmeze toate etapele dezbaterii parlamentare – Senat și Cameră. 

Solicităm mai multă stabilitate în ceea ce privește legislația – nu se poate modifica lunar Codul Silvic!!!!!! 

Cu înaltă considerație,  

Ciprian Dumitru MUSCĂ