Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au pe masă pentru dezbatere Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic. ASFOR nu susține punerea în discuție sau modificarea articolului 60 alin. (5) litera f) din Codul Silvic, deoarece aceste prevederi, în forma actuală, asigură un echilibru în ceea ce privește accesul la resursa de lemn din România. Este de neînțeles interesul pentru modificarea articolului antimonopol, tocmai acum când problemele sectorului sunt cu totul altele.
Asigurarea unui echilibru în piața lemnului din România este obligatorie pentru a permite atât investitorilor străini, cât și celor locali accesul la resursa de lemn.
Silvicultura are probleme interminabile de imagine, cu toate acestea, în loc să ne preocupe schimbarea acestei situații și găsirea unor soluții de redresare, ne trezim cu propuneri de încurajare a unei activități monopoliste, demne de o colonie africană, care să ne prăbușească cu totul.
Cu o capacitate uriașă de inovare și dezvoltare, IMM-urile cu capital românesc au creat o paletă largă de produse și servicii în economia forestieră – de la exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, până la elemente stratificate din lemn, CLT și construcții din lemn.
În România activează cca. 4700 firme de exploatare și 7000 de firme de prelucrare primară a lemnului. O bună parte dintre firmele de exploatare realizează și operațiuni de prelucrare primară a lemnului. Sunt 14000 de IMM-uri ce realizează construcții sau alte produse din lemn, unele chiar operațiuni de obținere a furnirului. Exploatarea lemnului se realizează doar de către companii românești, fiind o activitate grea și riscantă, cu marjă de profitabilitate redusă. Azi, România se poate lăuda cu codri seculari și păduri virgine datorită arboretelor îngrijite în special de sectorul de exploatare.
Economia forestieră este un segment de activitate vital pentru România. În lipsa acestuia, sau într-o eventuală situație de dependență!!!! s-ar crea probleme reale de securitate energetică și s-ar periclita grav activitatea sectorului de construcții. Mai mult, credem că s-ar crea grave probleme sociale în zona de munte, prin lipsa produselor de lemn vitale pentru activitatea de zi cu zi.
ASFOR consideră că prin modificările aduse Codului silvic trebuie să ne asigurăm că atingem cel puțin următoarele obiective, necesare unei bune administrări a pădurilor:
- Lemn măsurat. Din pădure trebuie să expediem lemn măsurat de către persoane specializate în măsurarea lemnului. APV este un document estimativ.
- Paza pădurii trebuie să fie făcută de către instituții specializate poliție/jandarmerie. După ultimul incident am ajuns la concluzia că nici dotarea cu tancuri a pădurarilor nu-i transformă în paznici. În definitiv rolul pădurarului este să administreze o pădure și să realizeze lucrările silvice care să asigure continuitatea pădurii, nu să fie paznic.
- Definirea corectă a lemnului și a produselor din lemn în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul UE nr. 995/2010.
- Includerea reglementărilor de natură contravențională și penală în legi specifice – Legea nr. 171/2010 și Codul penal.
- Asigurarea lemnului de foc pentru populație din lemnul rezultat din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor și tăierile de igienă.
PREȘEDINTE
Ciprian Dumitru MUSCĂ
[…] “Este de neînțeles interesul pentru modificarea articolului antimonopol, tocmai acum când p…, sustin cei de la ASFOR. […]
Liber dar corect presupune să nu oferim pe tava firmelor cu capital străin toate resursele. Corectitudinea nu înseamnă să dai cui îți cere ce vrea (genul firmei Schweighofer). Dezvoltarea durabilă, interesul cetățeanului român (care diferă de interesul politicianului român corupt). Acasă, dacă vine o vecină să ceară bani împrumut sau altceva care (aparent) îți prisosește în acel moment, te întrebi în primul rând dacă tu sau copiii tăi nu au nevoie de acel lucru, dacă înstrăinarea lui nu-ți va aduce ție probleme în viitor (mai mari). Te întrebi dacă nu cumva vei avea nevoi care vor necesita transformarea în lichidități a acelui bun care acum îți prisosește. Dar, în primul rând, dacă acel bun (indiferent de natura lui) orice persoană responsabilă s-ar întreba dacă bunul care i se cere nu ar putea asigura familiei și prietenilor săi condiții de trai (aer curat, materiale de construcție nepoluante provenite din resurse regenerabile) și un nivel de trai (din punct de vedere economic) mai bun. La nivel de națiune nu putem, evident, aplica principiile morale care conduc strict individul. Dreptatea, echitatea, democrația nu presupun să fii irațional și să vinzi tot pentru că sunt cumpărători. Analizezi din perspectiva cost-beneficiu. Dar nu strict economic, ci per ansamblu.