La Conferința Central Europeană a Biomasei, desfășurată săptămâna trecută la Graz, am descoperit cum arată o politică publică eficientă pentru încălzirea locuințelor. Austria oferă familiilor subvenții de 100% pentru înlocuirea sobelor vechi cu sisteme moderne pe biomasă. Fără cofinanțare, fără birocrație excesivă. Statul a înțeles că un cetățean cu venituri reduse nu are bani de avans.
România are un program similar, propus de ASFOR și finanțat din Fondul de Mediu, care oferă 10.000 de lei pentru înlocuirea sobelor ineficiente. Din păcate, acest program este în prezent blocat.
Cifrele vorbesc de la sine
În Austria, subvențiile pentru instalarea unui cazan pe biomasă pornesc de la 8.500 de euro și pot ajunge la peste 11.000 de euro. Echivalentul în lei: între 42.000 și 55.000. În România, suma propusă este de 10.000 de lei – de aproape cinci ori mai mică. Și totuși, chiar și acest program modest nu funcționează.
Între timp, milioane de gospodării românești continuă să folosească sobe vechi, cu randamente de 30-40%. Consumă de trei ori mai mult lemn decât ar trebui și poluează proporțional. Familiile care ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma unui astfel de program nu au posibilitatea să acceseze soluții moderne.
Ce am învățat la Graz
Conferința a reunit experți din întreaga Europă Centrală și a transmis un mesaj clar: biomasa reprezintă 60% din energia regenerabilă a Uniunii Europene. Tranziția energetică nu se poate realiza fără această resursă.
Trei argumente au dominat discuțiile.
Primul: bioenergia înseamnă independență. Spre deosebire de resursele importate, lemnul este disponibil local. Utilizarea lui reduce dependența de furnizori externi și crește securitatea aprovizionării.
Al doilea: valoarea adăugată rămâne în comunitate. Banii cheltuiți pe biomasă ajung la proprietarii de păduri, la producătorii locali de echipamente, la operatorii din zonă. Este un circuit economic care susține dezvoltarea regională.
Al treilea: managementul activ al pădurilor este benefic pentru climă. O pădure gestionată responsabil absoarbe mai mult carbon decât una lăsată să îmbătrânească necontrolat. Utilizarea lemnului în construcții, iar apoi a reziduurilor în energie – principiul cascadei – reprezintă modelul recomandat la nivel european.
Modelul austriac poate fi adaptat
Austria nu interzice sistemele vechi de încălzire. Le înlocuiește cu sprijin financiar consistent. Statul oferă până la 12.000 de euro chiar și pentru schimbarea unui cazan pe lemn vechi cu unul nou, mai eficient.
Mesajul este pragmatic: problema nu este resursa, ci tehnologia depășită. Modernizarea aduce beneficii pentru cetățean, pentru mediu și pentru economia locală.
România poate urma același model, adaptat la realitățile noastre. Programul „Rabla pentru sobe” există deja ca propunere. Sursa de finanțare – Fondul de Mediu – este identificată. Ceea ce lipsește este decizia de a-l relansa.
Propunerea ASFOR
Asociația solicită deblocarea programului „Rabla pentru sobe” ca primă etapă. Suma de 10.000 de lei poate părea modestă comparativ cu cele austriece, dar reprezintă un prim pas concret.
Pe termen mediu, ASFOR propune o creștere treptată a sprijinului financiar și introducerea unei finanțări integrale pentru familii, după modelul practicat în Austria.
Nu este nevoie să inventăm soluții. Modelele funcționează la câteva sute de kilometri distanță și pot fi adaptate la contextul românesc.
Invitație la dialog
ASFOR invită Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu la o discuție despre relansarea programului. Datele sunt disponibile, experiența europeană este documentată, iar nevoia cetățenilor este reală.
Milioane de români au nevoie de case mai calde, de facturi mai mici și de aer mai curat. Soluțiile există. Rămâne să le punem în practică.
