Trăim într-o perioadă în care pădurea și lemnul nu mai pot fi privite doar ca resurse economice, ci ca parte integrantă a soluțiilor pentru criza climatică, pentru tranziția verde și pentru dezvoltarea rurală. Lanțul valoric al lemnului – de la regenerarea pădurii până la reciclarea produselor finite – este astăzi chemat să răspundă unor întrebări esențiale: cum putem asigura durabilitatea resursei? Cum putem inova pentru a rămâne competitivi? Cum putem explica oamenilor, cu transparență, că lemnul este parte din viitor, nu din trecut?
Pădurea și încrederea publică
De prea multe ori, dezbaterea despre păduri se reduce la imaginea simplistă a „tăierilor”. Adevărata provocare este însă alta: cum reușim să transformăm administrarea și utilizarea lemnului într-un model de sustenabilitate, recunoscut și acceptat de întreaga societate. Aici intervine trasabilitatea digitală dar și comunicarea onestă. Trebuie să arătăm că fiecare arbore exploatat legal este înlocuit de regenerare, că fiecare buștean pus pe piață are o poveste documentată și transparentă.
Inovația tehnologică și bioeconomia forestieră
Lanțul valoric se schimbă prin tehnologie. Exploatarea cu utilaje eficiente și prietenoase cu solul, planificarea cu ajutorul dronelor și al și al modelelor digitale, procesarea avansată care valorifică integral masa lemnoasă – toate acestea definesc o nouă eră în sector. Dincolo de cherestea și plăci, viitorul înseamnă biochimicale, materiale compozite, textile din fibră de lemn sau medicină pe bază de resurse forestiere.
Biomasa – tema Zilei Forestierului 2025
Anul acesta, la Ziua Forestierului de la Cheile Grădiștei, pe 1 octombrie, vom pune un accent special pe biomasă. Este un subiect sensibil, dar esențial. Biomasa forestieră nu înseamnă „a arde pădurile”, ci a folosi inteligent resturile, subprodusele rezultate din exploatare și procesare: crăci, vârfuri, scoarță, rumeguș, tocătură. Acestea pot fi transformate în peleți, brichete sau combustibil pentru centrale de încălzire a școlilor, spitalelor și comunităților rurale. În loc să fie lăsate să putrezească sau să fie arse necontrolat pe marginea drumului, aceste resurse devin energie curată, locală și accesibilă.
Biomasa nu concurează cu lemnul de calitate pentru construcții sau mobilă, ci îi completează valoarea. Ea închide cercul economiei circulare și demonstrează că nimic nu se pierde din arbore, totul se transformă.
Oportunitate, nu povară
Uniunea Europeană ne provoacă cu reguli, standarde și obiective ambițioase. EUDR, Green Deal, Strategia pentru Păduri 2030. Le putem privi ca pe constrângeri sau ca pe oportunități. Eu aleg a doua variantă. Lanțul valoric al lemnului are șansa de a deveni un exemplu de bioeconomie circulară, în care România să fie lider, nu periferie. Avem resursa, avem tradiția și avem oameni capabili să ducă mai departe această viziune.
În loc de concluzie: lanțul valoric al lemnului trebuie să devină mai digital, mai circular și mai transparent. Biomasa este un simbol al acestei schimbări: din ceea ce ieri era deșeu, astăzi facem energie și valoare. Iar la Ziua Forestierului 2025, pe 1 octombrie, vom arăta împreună că viitorul sectorului forestier românesc se construiește pe sustenabilitate, inovație și solidaritate.
Editorial
Ciprian-Dumitru Muscă
Președinte ASFOR
15.09.2025
