Într-o țară dezvoltată, legătura statului cu diferitele sectoare economice este foarte strânsă, iar temele care fac subiectele dezbaterilor publice ilustrează nivelul de dezvoltare a sectoarelor economice – în cazul nostru, sectorul forestier. Din păcate fondurile pentru redresare din PNRR au ocolit sectorul forestier pe un motiv venit dintr-o comunicare continuă pe linia combaterii tăierilor ilegale, combatere care devine istorică prin timp și ale cărei rezultate încă nu reușește nimeni să le cuantifice și să le explice. Însă de multe ori se pare că este mai simplu să combați decât să construiești.

Am spus-o de foarte multe ori: sectorul forestier românesc trebuie întărit, statul trebuie să sprijine dezvoltarea acestuia, pentru că viitorul economiei europene se bazează tot mai mult pe lemn, o resursă regenerabilă, cu multiple utilități și singura compatibilă cu reglementările de mediu. Practic, din această ultimă perspectivă, lemnul este cel mai bun material pentru a face față schimbărilor climatice.

Din păcate, zonele de decizie din statul român se dovedesc a fi prea sofisticate și prea lente față de viteza statelor vestice. În timp ce acolo reglementările în domeniul construcțiilor au permis deja ridicarea de clădiri înalte din lemn, noi întărim constant, și ne concentrăm exclusiv pe supravegherea transporturilor de lemn.

Media europeană a drumurilor forestiere este de aproximativ 40 de metri la un hectar de pădure; la noi este de 6 metri și pare că nimeni nu vrea să înțeleagă că un drum forestier nu este doar o cale de transport al lemnului, ci și o cale de a limita incendiile de pădure.

În toate aceste state care au păduri și folosesc resursa de lemn pentru dezvoltare economică, există de ani buni programe, granturi, decizii ca minim 20% din materialele utilizate într-o clădire publică să fie din lemn, carburant non-rutier, scheme de ajutor pentru utilaje și echipamente forestiere; la noi de-abia anul acesta va debuta un astfel de program, dedicat utilajelor forestiere, prin Planul Național Strategic.

Distribuția de lemn și produse de lemn a scăzut la finalul anului trecut. Exporturile au scăzut. Cifrele de afaceri – fie că vorbim despre lemn, fie că vorbim despre paleți sau peleți pentru încălzire, au suferit și acestea, iar anul 2024 pare a fi marcat de incertitudine. O altă incertitudine este politica de aprobare a amenajamentelor silvice care practic blochează activitatea a zeci de ocoale silvice și sute de agenți economici.

ASFOR și-a asumat prin documentul său programatic – ROMÂNIA VERDE în 10 pași – nu doar rolul de furnizor de soluții, ci și pe acela de partener constructiv în elaborarea politicilor publice care privesc sectorul forestier și de prelucrare primară a lemnului. Am reușit să promovăm multe inițiative care au devenit legi: de la TVA redusă la lemnul de foc, până la programul de finanțare prin PNS, de la compatibilizarea permisului de conducere categoria B cu cel al tractoarelor agricole și forestiere (categoria TR1), până la programul „Rabla pentru sobe”, aflat în consultare publică.

ASFOR nu este un sindicat și nu este un reprezentant al vreunui grup de interese, ci este reprezentantul legitim al breslei forestierilor, un statut care ne-a obligat și ne obligă mai ales la construcție.

Problema cea mai importantă care apasă asupra dezvoltării sectorului nostru este lentoarea instituțiilor statului în adoptarea de politici publice coerente și preocuparea insistentă pentru control. Avem nevoie și de control, dar astăzi avem mai mult ca oricând nevoie de investiții și dezvoltare. S-a creat astfel un dezechilibru care, dincolo de influențarea percepției publice, frânează dezvoltarea sectorului și, implicit, dezvoltarea economică a țării.

Contextul internațional este marcat de războiul din Ucraina, este influențat de politicile Green Deal și tulburat de probleme din economie și energie. Am putea fi într-o situație mult mai bună ca țară dacă decidenții ar înțelege că sectorul forestier este o veritabilă pedală de accelerație pentru economie. Respectând echilibrul dintre funcțiile economice, sociale și de mediu ale pădurii, putem recupera și progresa economic, ca țară, foarte repede.

Provocările cărora ar trebui să le facem față sunt cele ale secolului XXI, nu cele ale secolului trecut. România trebuie să se remarce în Europa nu doar prin sistemul de urmărire a trasabilității lemnului – SUMAL – un instrument unic în lume, ci printr-un sector forestier bine dezvoltat.

Putem fi alături de acele state pe care de multe ori le invidiem, punând pe masă și implementând politici publice adecvate, realiste, corecte, cu rezolvări profesioniste.

În toată această construcție avem nevoie de oameni politici, reprezentanți ai instituțiilor publice din domeniu dornici să dezvolte România, curajoși, nu speriați de propaganda ieftină a celor care nu se pricep sau urmăresc propria lor agendă!

Ciprian Dumitru Muscă,

Președinte ASFOR