Este pentru al doilea an în care sărbătorim Ziua Forestierului la 1 octombrie. Istoria silvică ne învață că sunt perioade în evoluția pădurilor sau a economiei forestiere când, datorită contextului social, presiunea pe pădure și pe economie devine foarte mare și omul, de multe ori, ajunge în extreme. Sunt extreme pe care ulterior le regretă, fie că vorbim de o exploatare mult mai intensă a pădurii, fie că vorbim de o protecție atât de strictă, încât riscă să distrugă nu doar economia forestieră, ci ecosistemul forestier în sine. Se ajunge până la decizii radicale, cum este și cea de plafonare din această perioadă. Apar astfel adevărate accidente forestiere, accidente care trebuie combătute și evitate.

Astfel de accidente pot fi evitate doar dacă vom lucra la creșterea conștiinței forestiere a populației. 

Ne referim mai ales la locuitorii din mediul urban. Vedem clar că populația de la sate este mult mai greu de manipulat când vine vorba despre administrarea pădurilor decât populația din mediul urban. Între cele două categorii există o diferență mare de înțelegere a rostului pădurii, în conștientizarea rolului pădurii, dar și al economiei forestiere. 

Ziua Forestierului nu este doar un eveniment al breslei, ci este un eveniment de formare a conștiinței forestiere, un eveniment la care publicul larg poate participa și poate înțelege mai bine rolul pădurii, rolul economiei forestiere. 

1 octombrie reprezintă începutul anului forestier și va fi ziua în care, an de an, vom sărbători Ziua Forestierului. 

Împreună, la firmă, acasă, la școală, în comunitate, la 1 octombrie vom sărbători Ziua Forestierului și vom fi mândri că suntem forestieri.

Aceasta este rezoluția noastră de astăzi de la Poiana Stampei, rezoluție care va fi înscrisă și în statutul ASFOR: 1 octombrie – Ziua Forestierului.  

Dați-mi un punct de sprijin și voi mișca Pământul, a spus Arhimede! Vedem, din păcate, că economia forestieră, cu toată munca și jertfa forestierilor, se dezvoltă haotic și într-o direcție contrară nevoilor noastre. Vedem cum exploatarea și prelucrarea lemnului sunt excluse din toate programele de dezvoltare rurală, de parcă pădurea și lemnul nu ar contribui la economia națională cu cel puțin 3,5% din PIB, și la economia locală, alături de agricultură, zootehnie și turism.

Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie să urnim din loc economia forestieră. Nu o vom face     într-o noapte. Nu o vom face într-o zi. Vom reuși poate în ani. Însă trebuie să începem să facem acest lucru. 

Am făcut pași importanți. Faptul că suntem astăzi aici este un pas important. Arătăm și transmitem astăzi că breasla forestierilor este pregătită să abordeze cele mai ambițioase proiecte, construcțiile din lemn, și poate face față oricărei concurențe pentru a pune în valoare lemnul românesc.

Ca urmare a evoluției din ultimii 30 de ani, patrimoniul forestier a devenit tot mai important, tot mai râvnit, și totodată și problemele forestiere ies și mai mult ca până acum în prim-plan. Sunt probleme care nu au amploarea pe care încearcă unii să o dea. Însă ele există și trebuie să le îndepărtăm și să îndreptăm atenția către realele probleme ale forestierilor – lipsa drumurilor forestiere, de exemplu . Construim case din lemn în Franța și nu avem drumuri în România. Nu vi se pare absurd?

Care este punctul nostru de sprijin? În ce ne ancorăm? 

Dacă urmărim discursul public, vedem că politica guvernamentală ne ocolește. De ce? Pentru că muncim pentru familiile noastre, pentru comunitățile noastre locale? Pentru că avem curaj să dăm valoare lemnului, cu tot zgomotul de fond care ne înconjoară? Pentru că de fiecare dată  am găsit soluții și nu am oprit activitatea?

Da, am găsit soluții, pentru că noi muncim pentru familiile noastre, nu pentru stat, nu pentru guvern, nu pentru alții, doar pentru noi și semenii noștri.  

Conștiința forestieră trebuie să ne dea puterea de a ne dezvolta, de a ne apăra, de a comunica corect rolul pădurilor și a economiei forestiere către societate, dar și către decidenți.

Pădurea, economia forestieră au o chemare deosebită, cu anumite particularități care le deosebesc profund de alte ramuri ale economiei naționale și care se caracterizează prin condiții dificile de lucru.

În toată lumea, conștiința forestieră a început să se dezvolte în situații critice, chiar dezastruoase. Din fericire, deși suntem într-o situație grea, dezastrul este departe, chiar dacă avem zone cu greutăți foarte mari.

Greutățile le știm cu toții foarte bine, iar acesta este un moment important în care să strângem rândurile și să începem să lucrăm la formarea conștiinței forestiere. 

Mesajul de astăzi este simplu: ”De la țapină la casa pasivă”. Mesajul pe care îl transmitem este că fără a finanța și dezvolta primul reper, exploatarea lemnului, tot lanțul ulterior se dărâmă și nu mai poate exista. Din exportatori de produse din lemn, devenim importatori, iar dacă acum vorbim de o balanță pozitivă, de miliarde de euro din exporturi, riscăm să ajungem ca cei din agricultură, cu o balanță negativă. 

Suntem astăzi pe plus doar datorită forestierilor! 

Astăzi, aici, cu toate greutățile, putem vorbi și chiar putem arăta utilaje, și mă bucur să avem utilaje românești, putem arăta construcții din lemn la nivelul cel mai înalt, la nivelul casei pasive, și la fel, vorbim de investiții românești, investiții făcute de părinți și dezvoltate de copii. 

Vorbim astăzi aici de marea familie a forestierilor, o familie care știe că o dată dezbinată și împrăștiată, nu se mai reunește. Noi știm foarte bine acest lucru și nu putem lăsa decidenții să îngroape această celulă de bază, pentru că reînvierea ei se va face foarte greu și cu costuri uriașe.

Resursa umană, forestierul, o dată pierdută, nu mai poate fi recuperată, iar formarea unei noi generații poate dura zeci de ani.  

Dacă nu suntem înțeleși – nu trebuie să renunțăm, dacă nu suntem auziți – nu trebuie să renunțăm! Trebuie să luptăm fiecare și să avem curajul de a trezi acea conștiință forestieră care să facă publicul larg să ne asculte și să ne înțeleagă. 

Trebuie să strângem rândurile, să căpătăm încredere în forțele noastre, și, înainte de a-i trezi pe alții, trebuie să ne înviorăm pe noi, să devenim un singur corp, cu o conștiință clară despre puterea noastră, despre frumusețea și noblețea chemării noastre de a îngriji pădurea, de a recolta lemnul, de a da viață lemnului în economie și în casele semenilor noștri. 

Ce poate fi mai frumos decât să știi că lemnul, care a trecut prin mâna ta, s-a transformat într-un lambriu, într-o mobilă, sau într-o casă în care trăiește și se bucură o familie, iar despre o icoană sau o biserică, ce să mai spunem. 

Forestierul este punctul de sprijin care va urni economia forestieră. Cu infrastructură și forestieri pregătiți, educați, dotați și motivați urnim economia forestieră! 

Aceasta este lupta noastră. La mulți ani, forestieri!

Ciprian Dumitru MUSCĂ,

Președintele ASFOR