Dialogul, atitudinea constructivă, perseverența și comunicarea rațională, bazată pe argumente reale, fără nicio agendă ascunsă, sunt instrumentele pe care ASFOR le utilizează în promovarea intereselor legitime ale breslei forestierilor.
Am ținut mereu la aceste lucruri, iar rezultatele care se regăsesc în politicile publice confirmă faptul că suntem pe drumul corect. Este adevărat, viteza de reacție a decidenților nu este foarte mare – uneori poate fi foarte lentă – dar noi considerăm construcția mai importantă decât demolarea, scandalul sau invectiva.
„Rabla pentru sobe” a trecut de prima fază a dezbaterii publice
Reprezentanții ASFOR au participat miercuri, 8 februarie 2024, la două întâlniri oficiale importante pentru prezentul și viitorul sectorului forestier românesc.
Mai întâi, am participat la dezbaterea publică a programului „Rabla pentru Sobe”. Un program inițiat, susținut și promovat de ASFOR și care a ajuns, iată, într-una dintre ultimele faze ale procesului de legiferare.
Prin acest program, se finanțează achiziția de către persoanele fizice ale unor instalații performante, ecologice și cu randament ridicat de încălzire cu lemne. Astfel, se vor consuma mai puține lemne de foc, va crește gradul de confort termic în zona rurală, iar mediul va fi mai curat.
10 măsuri pertinente pentru sectorul forestier românesc
În aceeași zi, membrii Consiliului Director al ASFOR au fost primiți la Guvernul Românei de o echipă a prim-ministrului Marcel Ciolacu: doamna Mihaela Frăsineanu și domnul Daniel Botănoiu, Consilieri de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului României.
A fost o discuție amplă și constructivă, iar cu acest prilej i-am înaintat prim-ministrului o listă cu 10 măsuri pertinente și aplicabile ce derivă din programul de viziune ”România verde în 10 pași”:
- Înmatricularea utilajelor utilizate în exploatarea lemnului (utilaje forestiere/tractoare, forwardere, skiddere, funiculare, ironhorse forestiere) prin impunerea înregistrării acestora doar la primărie, fără obligativitatea CIV și respectiv a ITP-ului, indiferent de tonaj, cu exonerarea aplicării dispozițiilor în materie pentru anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzătoare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României (ORDONANȚĂ nr. 3 din 18 ianuarie 2024);
- Crearea premiselor pentru recuperarea taxelor de drum și a accizelor pentru carburantul non-rutier (motorină și benzină) folosit în operațiunile specifice din pădure (efort bugetar estimat la 21 milioane de euro);
- Având în vedere faptul că greutatea lemnului variază foarte mult, iar la locul de încărcare – în pădure – nu există posibilitatea cântăririi, propunem ca pentru transportul pe drumurile publice de lemn și produse din lemn să se permită o toleranță la cântărire de 10%;
- Finanțarea prin fondul de mediu aflat la dispoziția AFM a achiziției de utilaje forestiere specializate pentru curățiri și rărituri (lucrările cele mai importante pentru asigurarea continuității pădurii);
- Introducerea obligației ca în cazul construcțiilor publice lemnul să reprezinte cel puțin 20% din materialele folosite;
- Separarea activităților de administrare de cele de exploatare a lemnului în fondul forestier proprietate publică a statului, iar activitățile de exploatare, sortare și transport din pădurile proprietate publică a statului să fie realizate, în principal, cu operatori economici din mediul privat, iar acolo unde este posibilă organizarea pe bazinete prin contractarea acestor servicii pe o perioadă de 2-4 ani. Valorificarea lemnului este o activitate economică și, istoric, s-a dovedit că statul are o reacție mult mai greoaie când vine vorba de adaptarea la nevoile pieței concurențiale. Valorificarea întregii cantități de lemn pe picior într-o singură licitație la începutul anului, și publicarea unui grafic pe luni și volume pentru lemnul fasonat;
- Valorificarea lemnului fasonat (lucru/foc) din proprietatea publică a statului să fie făcută doar din depozite supravegheate video (trecerea la lemn fasonat a creat o reală problemă de gestionare a stocurilor în platformele primare și implicit a dus la alterarea lemnului valoros), iar acolo unde acest lucru nu este posibil, exploatarea să fie făcută pe picior și lemnul să fie măsurat la părăsirea fondului forestier;
- Eliminarea sancțiunii de interzicere a participării la licitație timp de 6 luni în cazul operatorilor economici care au reziliat partizi, dar cu introducerea unei penalități ce constă în creșterea graduală a procentului de garanție reținut, în funcție de numărul de rezilieri în ultimele 12 luni. Pentru a se asigura o piață corectă, echilibrată și transparentă este nevoie de implementarea unui sistem de reținere temporară a garanției de participare la licitație;
- Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea unei Legi privind Bioeconomia, cu aplicarea principiilor economiei circulare, în vederea transformării obligațiilor de mediu, restrictive, coercitive și de cele mai multe ori fără rezultat de mediu, în instrumente de lucru care să permită exploatarea sustenabilă a resursei de lemn și combaterea efectelor schimbărilor climatice (exemple pozitive: păduri reziliente, lemn utilizat în construcții, creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier în vederea unei mai bune administrări; exemple negative: blocarea aplicării amenajamentelor silvice prin procedurile greoaie și neuniforme ale evaluărilor de mediu; publicarea în Monitorul Oficial în integralitate a amenajamentelor silvice, care conțin date tehnice nerelevante pentru publicul larg și care ar putea fi publicate ca și până de curând pe site-ul ministerului de resort);
- Pentru a evita un infringement pe păduri, propunem trecerea Inventarului Forestier Național (IFN) în componența Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Astfel, se asigură finanțarea, imparțialitatea programului, dar și informațiile necesare pentru realizarea de analize și raportări de către departament, pentru a propune politici publice în domeniu.
Am subliniat faptul că România este singurul stat european în care activitatea sectorului forestier este gestionată printr-un sistem informatic dezvoltat de un serviciu secret, ceea ce conduce la o serie de probleme legate de accesul operatorilor la propriile informații sau de gestionarea informațiilor ce fac parte din viața economică privată a unui sector de activitate, precum și la o lipsă de transparență în dezvoltarea aplicațiilor informatice.
De asemenea, am insistat pe faptul că sectorul forestier susține și încurajează comunicarea eficientă pentru a promova politici adaptate nevoilor reale ale celor implicați în această activitate economică și pentru a evita acele situații când adoptarea unor acte normative conduce la blocaje birocratice fără vreun fel de plus-valoare (precum publicarea în Monitorul Oficial a amenajamentelor silvice – cca. 500 de pagini/exemplar).
Lemnul este o resursă naturală, națională, care trebuie să stea la baza dezvoltării mediului de afaceri românesc și a comunităților locale, pentru prezentul și viitorul României.
Le mulțumesc colegilor mei din Consiliul Director ASFOR pentru participare și implicare în acest dialog: IUGAN Octavian, vicepreședinte ASFOR, președinte Sucursala Bistrița Năsăud; MANEA Adriana, vicepreședinte ASFOR, președinte Sucursala Vâlcea; PANITI Izabella, președinte Sucursala Brașov; ARION Constantin, președinte Sucursala Suceava, GHEORGHE Emil, președinte Comisia de Industrii; STOICA Constantin, președinte Sucursala Prahova; MOGOȘ Viorel, președinte Sucursala Arad, Timiș, Caraș-Severin; BĂDESCU Novac, președinte Sucursala București; TUDOR Ion, președinte Sucursala Buzău; NĂDRAG Constantin, președinte Sucursala Hunedoara; DOGARIU Vasile, președinte Sucursala Neamț; FARCAȘ Ioan, președinte Comisia Economică; BOGHEAN Petru, secretar general ASFOR; PETRUSE Remus, secretar consiliul director ASFOR; MĂRGINEANU Viorel, președinte Comisia de formare profesională; SBIERA Ioan, președinte de onoare; MIȘIU Tașcu Cosmin (www.forestmania.ro).
Ciprian Dumitru MUSCĂ,
Președinte ASFOR
COMUNICAT DE PRESĂ
09.02.2024
