Sub titlul „Predictibilitatea – nu se poate să se poată?”, ASFOR a găzduit, la Bușteni, un dialog între operatori economici din sectorul forestier și de prelucrare a lemnului din România, reprezentanți ai Ministerului Mediului, RNP Romsilva și ai mediului universitar.
Am arătat, în cadrul discuțiilor, că sectorul forestier traversează de 30 de ani o nesfârșită tranziție. Lipsa înțelegerii, lipsa viziunii și lipsa unui consens cât mai larg cu privire la principiile de dezvoltare a politicii forestiere naționale ne-au adus doar deservicii și complicații.
Avem peste 100 de acte normative care reglementează modul de gestionare a pădurilor.
Am subliniat faptul că eterna temă a „tăierilor ilegale” este întreținută artificial și este provocată atât de cadrul legislativ contradictoriu și confuz, cât și de lipsa de finanțare a sectorului. Câtă vreme legile sunt scrise doar pentru „a da bine” la un public îndoctrinat cu tema tăierilor ilegale și nu se bazează pe principii și pe o strategie coerentă, câtă vreme operatorii economici din domeniul forestier nu au avut până acum niciun sprijin pentru dezvoltare, nu putem vorbi de predictibilitate.
În ultimii 30 de ani, nu am dorit să știm ce se întâmplă în pădure, nu ne-a interesat infrastructura și nu am dorit să calculăm cât lemn consumăm. Dacă punem în balanță acești indicatori, vom vedea discrepanțele uriașe dintre sistemul de gestionare a pădurilor, infrastructura rutieră, feroviară și nivelul de dezvoltare al tehnologiilor de recoltare a lemnului și a industriilor europene bazate pe lemn.
Totuși, în acești 30 de ani ne-am bucurat, în sens peiorativ, de o constantă: „lipsa de predictibilitate și de transparență”, iar bruma de transparență câștigată cu greu este amenințată la fiecare propunere de modificare a unor acte normative. Un sistem este corupt și bolnav atunci când încearcă să ascundă prin legi transparența și normalitatea.
Nu putem avea predictibilitate într-un mediu în care domină dezbinarea, dezinteresul, lipsa de viziune, într-un mediu în care sunt promovate, interesat sau nu, dezinformările și știrile false.
Cel mai îngrijorător aspect este faptul că politicile actuale nu vizează obținerea unor rezultate concrete, ci respectarea unor proceduri greoaie, neconcludente, care nu țintesc eficiența și care presupun sarcini administrative, adesea inutile, ce alimentează spirala greșelilor.
Ne propunem să resetăm acest cadru, să păstrăm principiile durabile din silvicultura românească, pe care să le completăm cu eficiența și noile concepte de bioeconomie și dezvoltare durabilă, în care pilon central să fie individul, adică: arborele (pădurea) și forestierul (comunitatea). Următorii ani sunt critici, iar reinstalarea predictibilității poate fi făcută prin finanțare, formare profesională, dotarea cu utilaje moderne și dezvoltarea infrastructurii forestiere.
Toți invitații noștri au susținut, în intervențiile lor, necesitatea construcției predictibile și echilibrate din perspectivă economică, socială și de mediu a sectorului forestier. Proiectul de Strategie Națională Forestieră la care se lucrează deja de doi ani va ține cont și va cuprinde toate aceste direcții pe care se poate construi un viitor mai bun pentru acest sector, un viitor bun pentru întreaga societate românească în contextul în care pădurea și lemnul sunt resurse naționale vitale.
ASFOR face un apel la toți cei din domeniu să acționeze pentru transparență, normalitate, corectitudine, specializare, comunicare, implicare, promovare, colaborare, echilibru și incluziune, pentru că doar împreună putem reuși.
La eveniment au participat: Bogdan Balanișcu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Porzsolt Levente, consilier al ministrului Mediului, George Mierliță, director general al RNP Romsilva și Lucian Curtu, decanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov. Le mulțumim pentru participare și pentru susținerea pe care au arătat-o pentru soluțiile strategice ale dezvoltării industriei noastre propuse de ASFOR!
Ciprian Muscă,
Președinte ASFOR
COMUNICAT DE PRESĂ
30.04.2022
