Directoratul General de Mediu al Comisei Europene lucrează la o propunere de regulament privind monitorizarea pădurilor. A apelat pentru aceasta la un raport de consultanță care conține și o evaluare a importanței economice a sectorului forestier.
Din păcate, raportul acesta este eronat! Bazat doar pe perspectiva identificării pădurii cu problematicile de mediu, raportul minimizează în mod ridicol cifrele economice ale sectorului forestier. Astfel, pentru câteva țări nordice, ponderea în PIB a sectorului forestier este de aproximativ 0,5%, iar pentru cele mai multe țări din UE este de 0,1%. Fals!
În cele 27 de state-membre, la care se adaugă Norvegia, Elveția și Marea Britanie, sectorul forestier are o cotă directă din producția economică totală de 3,34%, adică 527 miliarde de euro pe an. Ponderea totală – contribuția directă însumată cu a exploatării forestiere și industriei lemnului reprezintă 7,06% din producția economică totală. Acest lucru înseamnă 1114 miliarde de euro!
Politicile publice coerente și investițiile în modernizarea sectorului forestier pot contribui decisiv la dezvoltarea economică a României.
Tendința de a privi sectorul forestier ca parte a politicilor de mediu, lipsa programelor de finanțare, legislația inadecvată și bazată aproape exclusiv pe control sunt frâne în calea dezvoltării economice a țării noastre. Exploatarea sustenabilă a pădurii nu înseamnă nicidecum dispariția acesteia, ci înseamnă să avem păduri sănătoase care, pe lângă funcțiile de mediu, își îndeplinesc funcțiile sociale și economice.
Opriți-vă câteva secunde și priviți în jurul dumneavoastră, oriunde v-ați afla! Veți vedea că lucrați la un birou de lemn, că hainele stau în dulapuri de lemn și cărțile pe rafturi din lemn, că gardurile caselor sunt din lemn, că gătiți pe o masă din lemn. Lemnul ne însoțește peste tot, pe tot parcursul vieții.
În 2020, Consiliul Director al ASFOR a aprobat documentul strategic „România Verde în 10 pași”. Prin acest document, am arătat că pădurile românești, exploatate responsabil, pot contribui în mod fundamental la dezvoltarea României.
Am inventariat o serie de probleme și am indicat o serie de măsuri pe care statul român ar trebui să le pună în aplicare pentru a pune în valoare această importantă resursă națională – lemnul.
O parte dintre sugestiile noastre au devenit politici publice. S-a redus TVA la lemnul de foc, a demarat un program de finanțare a achizițiilor de utilaje forestiere moderne și prietenoase cu mediul prin Planul Național Strategic. Urmărirea trasabilității lemnului se face prin SUMAL, un instrument de monitorizare și control unic în lume. Au început o serie de programe de împădurire.
Dar la multe alte capitole suntem în urma statelor europene dezvoltate. Normativele în construcții ar trebui să ne permită să construim clădiri înalte din lemn. Clădirile publice ar trebui să aibă o cotă obligatorie de lemn în componența lor. Densitatea drumurilor forestiere ar trebui să crească – avem o densitate de 6 metri lungime la hectar, în timp ce Germania, de exemplu, are o densitate de 60 de metri lungime la hectar.
Am solicitat înființarea unui centrului de cercetare și dezvoltare în bioeconomie – „Institutul Lemnului” – în condițiile în care România nu are nicio instituție publică de cercetare în acest domeniu.
Am arătat că este necesară constituirea „Fondului național pentru investiții în pădure”, prin atragerea sumelor care alimentează Fondul de Mediu, a sumelor reținute prin impozitul pe resursele naturale, a sumelor provenite din valorificarea certificatelor de carbon. Am cerut, de asemenea, înființarea Agenției de plăti și intervenții în silvicultură.
Acestea sunt doar câteva dintre inițiativele ASFOR. Într-o lume preocupată de schimbările climatice și tulburată de războaie și crize, lemnul poate salva și crește economiile statelor care dispun de această resursă regenerabilă. Iar România poate arde etape dacă statul înțelege importanța strategică a sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului. Iar pe cei care ne calomniază fără să ne cunoască, răspândind mesaje pline de ură de pe laptopurile așezate pe birouri din lemn, îi asigurăm că exploatarea sustenabilă a lemnului nu dăunează deloc pădurii. Dimpotrivă!
Ciprian Dumitru MUSCĂ,
Președinte ASFOR
COMUNICAT DE PRESĂ
05.12.2023