Asociația Forestierilor din România – ASFOR organizează între 30 septembrie și 2 octombrie, la Poiana Stampei, în județul Suceava, Ziua Forestierului. „O bucurie și o onoare”, spune gazda, primarul Viluț Mezdrea, el însuși silvicultor: „Va fi o ocazie să mă reîntâlnesc cu foștii colegi și să socializăm”. El a absolvit atât liceul silvic, la Câmpulung Moldovenesc, cât și Facultatea de Silvicultură de la Suceava. Nu întâmplător a fost aleasă Poiana Stampei ca loc de desfășurare a acestui eveniment. Comuna e înconjurată de păduri, are peste 4.000 de hectare de fond forestier, administrate de un ocol silvic privat, iar celor din zonă le place munca la pădure.
De unde vine numele comunei?
Aflată la hotarul dintre Moldova şi Ardeal, comuna Poiana Stampei este menționată documentar încă din anul 1593, de pe vremea domniei lui Aron Vodă. Acesta se adresează printr-o scrisoare bistriţenilor, cerându-le să nu mai încalce cu vitele lor hotarul Moldovei, hotar ce se găsea la Poiana Stampei. Chiar denumirea de „Poiana Stampei” arată că localitatea era la hotar, unde de obicei era vama şi unde negustorii ardeleni sau moldoveni erau obligaţi să plătească taxă şi unde, pe documente, se aplica ştampila, adică „stampa”. Denumirea de „Poiană” este legată de pădurea românească şi de poienile din păduri. Astfel s-a format cel mai vechi habitat uman al comunei, actualul sat Căsoi, denumirea venind de la câteva case mari construite din lemn (căsoaie). În jurul acestui sat se va forma viitoarea comună Poiana Stampei.
Un loc al forestierilor
Potrivit site-ului comunei, sectorul forestier e unul dintre cele mai importante. În timpul Imperiului austro-ungar, a crescut populaţia datorită imigrărilor din Galiţia, Podolia şi Transilvania. Una din consecințe a fost economică: se intensifică dezvoltarea exploatărilor miniere şi forestiere prin aducerea la muncă a noilor veniți şi prin mecanizarea anumitor munci grele (utilizarea de fierăstraie acţionate de forţa apei în anul 1885, în exploatarea forestieră). În anul 1896, la Dornişoara, fabrica de cherestea avea instalaţie cu 3 fierăstraie mecanice.
Comuna s-a tot dezvoltat, astfel că, în anul 1890, avea o moară, mici ateliere de cojocărie, o rotărie, croitorie şi 3 uloierniţe. Tot în această perioadă se îmbunătăţeşte rasa de bovine.
Între anii 1900 – 1944, ia avânt viaţa economică, în special comerţul cu vite, lemn şi alte produse. În perioada 1918 – 1944, apare prima carieră de piatră şi începe exploatarea la Dorna Burcut şi exploatarea minereurilor neferoase de la Tihu.
Acoperiți de păduri
Dar una dintre cele mai importante resurse locale este pădurea. Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a comunei Poiana Stampei este de 13.148 ha, reprezentând 73,09% din suprafaţa totală a comunei. Zonele de pădure asigură și producţia de plante medicinale şi fructe de padure. Pădurile au oferit posibilitatea înființării de de ateliere de mică tâmplărie, fabrici de mobilă şi profile de lemn.
În plus, suprafeţe mari de pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se ocupa de creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale pădurii.
Datorită poziţiei geografice şi a frumuseţii peisajului, comuna Poiana Stâmpei se află printre atracţiile turistice din zona Bucovinei şi prin faptul că Rezervaţia Naturală „Tinovul Mare”, unică în ţară, se află în proprietatea acestei localităţi.
Gospodarii au propriul bal
Dat fiind că are atâtea mici afaceri, Primăria Poiana Stampei a decis să își arate recunoștința față de ei și a început să organizeze „Balul Gospodarilor”.
Se ține înainte de Postul Paștelui și e o ocazie nu doar de distracție, ci și de etalare a costumelor populare și a preparatelor tradiționale.
O biserică unică
Biserica din Poiana Stampei are o istorie aparte. A fost construită din lemn de brad cu aprobarea imperială a lui Francisc Iosif I, între anii 1883-1885. Are hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil – 8 noiembrie – dată la care s-a primit aprobarea pentru ridicarea ei. Este singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii – a fiului împăratului Rudolf, prințul moștenitor al Austriei, cu prințesa Stéphanie a Belgiei.
Aprobarea a fost obținută prin deplasarea, de două ori, la Viena a unei delegații de locuitori ai comunei. Catapeteasma și icoanele împărătești, precum și icoana Maicii Domnului și a Mântuitorului au fost pictate de către pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, din Iacobeni. Primarul Viluț Mezdrea a făcut multe eforturi pentru biserică, fapt apreciat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. De altfel, el face parte, încă din 2018, din Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei. Sunt foarte puțini mireni care au această onoare.
Interesat de utilaje
Revenind la Ziua Forestierului, primarul Viluț Mezdrea ne-a spus că este interesat de utilajele care vor fi expuse.
„Noi ca primărie am mai cumpărat utilaje. Am luat recent un despicător de lemne performant, am luat un TAF de la Irum, cu remorcă, avem o gamă diversă de utilaje și ne bucurăm că vom vedea și altele, poate vom mai cumpăra ceva de la expozanți. Primăria Poiana Stampei deține 4.000 de hectare de pădure. Trebuie să știți că noi aici suntem pasionați de pădure, oamenii noștri nu se feresc de această muncă și o fac cu plăcere.
Avem un ocol silvic privat, Dorna RA, care administrează pădurile noastre”, a precizat, pentru forestmania.ro, primarul.
Evenimentul organizat de ASFOR la Poiana Stampei aduce laolaltă producători de utilaje forestiere, de case din lemn, panouri, ocoale silvice, specialiști și autorități. Vor avea loc demonstrații, prezentări de companii, dar și dezbateri. Nu în u