Mănăstirea Ceahlău din Neamț e loc de pelerinaj. Un loc unde sihaștrii trăiau în rugăciune în peșteri, înconjurați doar de munți, de sălbăticia și frumusețea naturii. Ei sunt cei care „au coborât cerul pe pământul Moldovei” și pentru ei a fost ridicată o mănăstire în vârf de munte, cu o bisericuță din lemn. Așezată pe un platou, între stânci, Mănăstirea Ceahlău atrage mii de oameni an de an.
La început, nici drum nu era până sus la ea. Prin anii 1992 – 1993, când se ridica, materialele de construcție au fost transportate cu elicopterele armatei.
„Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu lucrarea Sfântului Duh, S-a ridicat această sfântă biserică mânăstire cu hramul Schimbarea la Față și Bine Credinciosul Ștefan cel Mare și Sfânt, în memoria sihaștrilor călugări și călugărițe care s-au nevoit în aceste părți de-a lungul vremurilor, coborând prin rugăciune, cerul pe pământul Moldovei și înălțând sufletele oamenilor în împărăția lui Dumnezeu”.
Biserica a fost făcută de credincioșii ortodocși români din comuna Ceahlău și din alte localități din împrejurimi, cu binecuvântarea și purtarea de grija a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, cu osteneala protoiereului Mihai Damian și a viețuitorilor acestei mânăstiri, se arată în prezentarea lăcașului.
Donațiile și osteneala nu s-au oprit, însă. Pentru că la o biserică, așa cum e și la o casă, mereu e ceva de făcut. Lemnul e elementul central al lăcașului de cult. La primăvară, în interior va fi montat și parchet. Buștenii din care va fi făcut au ajuns deja în Bicazul Ardelean, unde va avea loc prelucrarea. La primăvară, noile podele din lemn vor fi montate. Puțini știu însă că jumătate din materia primă, buștenii de tei și stejar, sunt donați de o firmă de exploatare forestieră. Firma se numește Jon Forest din Poienari și e a lui Constantin Moldoveanu.
Constantin Moldoveanu cunoaște pădurile din Neamț ca pe propria curte, dacă nu și mai bine! De la 9 ani bătea drumurile forestiere din județ cu tatăl său, pădurar. Era unul din cei patru copii. La 15 ani deja lucra, iar acum pădurea, lemnul, drujba sau TAF-ul nu mai au niciun secret pentru el. E acel gen de forestier care știe din ochi câtă cherestea scoți dintr-un parchet sau de câți metri cubi de lemn de foc are nevoie casa unei familii cu trei copii.
Lemnul e scump azi. O știe el și o știe toată lumea. Dar… când se gândește că mai tot ce s-a ridicat pe Sihăstria Ceahlăului, acea bisericuță, când mai tot ce e acolo e făcut din donații și ajutoare, nu are cum să întoarcă privirea. Nu i-ar fi stricat banii, dar uite că și mănăstirea are nevoie de lemn. Puțin de el, puțin de la altul. Nemțenii sunt prinși unii de alții când vine vorba de lăcașurile lor de cult.
Mănăstirea Ceahlău e un loc unde ești „deasupra lumii”, fiind așezământul monahal aflat la cea mai mare altitudine din țară. Pelerinajul care are loc aici de sărbătoarea Schimbării la Față aduce mii de oameni din toată lumea. Frumusețea locului e greu de descris în cuvinte.
Nu mai puţin de trei arii protejate găzduieşte masivul muntos, în aceste rezervaţii fiind protejate peste 1.100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale.
Constantin Moldoveanu știe toate aceste lucruri, ca om al locului și al pădurii. Cum spuneam, lucrează în domeniul forestier de când se știe. Firma lui a fost înființată în 2004. Din ianuarie se pregătește să își mărească numărul de angajați și știe că nu va fi ușor. E o breaslă în care munca e grea și mulți au plecat s-o facă pe bani mai mulți, afară. Dar nu e genul de om care să se sperie de ceva… Ca orice nemțean, merge cu Dumnezeu înainte.
Așa că, dacă vedeți pe drum un camion cu bușteni… să adăugați în lista de variante de răspuns la întrebarea „Ce-o fi cu lemnul ăsta tăiat??” și pe aceasta: poate e o donație către o mănăstire.