Noi, românii, când auzim de austrieci ne gândim la o mulțime de lucruri. Unii se gândesc la fostul imperiu, alții la benzinării. Unii la transporturi de lemn, alții la concertul de Crăciun al Orchestrei lor vieneze.
Cei mai mulți se gândesc la schi.
Ei bine, vă invităm azi într-o „călătorie”. Dar nu în Austria, ci într-o fabrică austriacă din România. Vom vorbi despre cei care au ridicat-o și cum au început această afacere. Se fac 60 de ani de atunci.
Din cele 20 de fabrici ridicate în toată lumea, a 16-a au decis să o facă tocmai la Rădăuți.
Au ridicat de la zero un mic orășel în care adună munți de resturi de lemn și fac din ele plăci de PAL și de OSB. În fiecare zi 1.500 de camioane pleacă din fabricile lor de pe tot globul spre magazine și, de acolo, la noi în case, școli, cluburi sportive etc. Dacă ar rula în coloană, acele camioane ar forma un convoi de aproape 30 de kilometri lungime. Dar dincolo de cifre, statistici, business… când intri în birouri și în fabrică te simți exact „ca afară”. Nu de la echipamente sau curățenie, ci de la felul lor de a fi, acea … civilitate care îi definește și care s-a transmis și celor ce lucrează cu ei.
Așa că vrem să vă povestim și vouă despre Egger Rădăuți.
Una dintre puținele firme din industria prelucrării lemnului de la noi care e dată exemplu pe un site al unui ONG de mediu, datorită reciclării. Ne-a fost ghid Alina Chifan, directorul comercial al Egger România.
50.000 de mărci și multă determinare
Fritz Egger este fondatorul a ceea ce cunoaștem astăzi ca „grupul Egger”. Originar din Tirol, avea, în 1960, o fabrică de prelucrare primară a lemnului.
În 1961 a investit toți banii pe care îi avea, 50.000 de mărci, într-o linie de producere a PAL-ului. Prima placă a ieșit de pe bandă pe 18 decembrie 1961. În anul 1962 se produceau în fabrica din St. Johann din Tirol 30 m3 PAL pe zi. Acum această cantitate se produce într-o fabrică Egger în mai puțin de două minute.
În 1982, când a decis să predea ștafeta celor doi fii – Michael și Fritz – seniorul avea deja trei fabrici. Doi ani mai târziu, tinerii frați Egger cumpărau prima fabrică din străinătate – în Marea Britanie – și de atunci a început expansiunea.
Egger înseamnă azi în jur de 10.400 de angajați din 20 de fabrici din toată lumea și 9,6 milioane m3 de materiale pe bază de lemn și cherestea produse în 2020.
„Ne descălțam ca să nu lovim scândurile”
Iată ce povestea Michael Egger într-un interviu în care a vorbit și despre familie: „Tata nu avea timp să ne ducă în drumeții, dar ne lua în fabrică și ne așeza pe grămezi de lemne sau pe câte un utilaj. Ne-am atașat de lemn de mici. Când eram copil, cizmele de lucru cântăreau mai mult decât mine! Când urcam în camion să încărcăm sau să descărcăm marfa ne descălțam, ca să nu lovim scândurile. Așa de mult respect aveam pentru lemn și produsul din lemn. Nici astăzi nu îmi place să văd oameni urcând în bocanci pe paleți. Curățenia în procesul de producție e foarte importantă. Și e ceva e trebuie să ai tu în interiorul tău, să vină de acolo”.
13 ani de când a fost ridicată fabrica din România
Egger a demarat producţia în România în anul 2008, fiind vorba de o investiţie de tip greenfield. Clădirea administrativă a fost ridicată din plăci modulare, prima de acest tip a grupului. Și-au spus că era timpul să arate întregul sortiment de material produs de ei.
În primii zece ani, totalul investiţiilor realizate de grupul Egger în fabrica de la Rădăuţi a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro.
Fabrica din Rădăuți arată, probabil, ca toate celelalte. Din Franța, Austria, Germania sau Lexington, SUA… Zona de birouri e primitoare și are încăperi cu tavan din plăci imense de OSB dintr-o bucată. Au fost făcute special pentru asta și transportate, de asemenea, special… Din loc în loc, pete de culoare personalizează birourile. E o atmosferă corporate, dar are și ceva … uman. Nu e „gri”.
„Nu șeful e centrul universului companiei. La noi toți sunt importanți, de la femeia de serviciu până la ingineri. Succesul nostru nu provine din noroc, ci de la peste 20.000 de mâini harnice”, este deviza lui Michael Egger.
Apropo de mâini, pe peretele unei hale din fabrică vedem o mulțime de amprente de palme, pe un carton mare, roșu. La inaugurare, angajați, patroni și management au înmuiat palmele în vopsea și au lăsat un semn de aducere aminte. Palma lui Michael Egger e acolo, lângă a altor colegi din Rădăuți. „Prin ce se evidențiază Egger? Prin noi toți”, spune patronul.
Două milioane de euro pentru comunitate
Când am fost noi în vizită, angajații de la Rădăuți tocmai terminaseră una dintre acțiunile lor de responsabilitate socială – donaseră sânge. Și, dacă tot a venit vorba de CSR, am aflat că o echipă de voluntari Egger a „adoptat” două segmente (însumând 37 km) din traseul ce străbate județul Suceava. Puțini știu că ruta Putna – Sucevița – Vatra Moldoviței e monitorizată și întreținută de voluntarii Egger. Și probabil că și mai puțini știu că Egger Rădăuți a finanțat proiecte destinate comunității locale în valoare de 688.000 de euro în anul 2020. În ultimii 12 ani, acțiunile de implicare socială desfășurate de Egger se traduc în peste 2 milioane de euro.
Bocanci, căști, veste
Nu ai cum să intri în fabrică dacă nu ești echipat corespunzător. Sunt însă pregătiți: au bocanci, veste reflectorizante și căști de protecție pentru toate măsurile. Odată intrat, ai nevoie de mașină ca să străbați „curtea”. E ceva imens. Camioane, utilaje cu niște „gheare” uriașe transportă lemnul în diferite hale de producție. În aceste hale e o curățenie ca în farmacie. Toată lumea e echipată, toată lumea își vede de treabă cu calm și fără stres. Iar mașinăriile par să lucreze singure. Și, pentru că vorbeam de mașinării, am aflat un detaliu interesant: la început, grupul a trimis un manager să răspundă de construcție și de primii pași. Un austriac. Ei bine, nu doar că nu a mai plecat, ci a fost „adoptat” de suceveni. Vorbește deja românește. Probabil și pentru că e căsătorit cu o româncă și au cinci copii. Ne-a plăcut de el.
Produse care absorb peste 5 milioane de tone de CO₂
În cadrul procesului de producție, Egger utilizează lemn provenit exclusiv din lucrări forestiere de igienizare și produse secundare de la fabricile de cherestea, precum și material lemnos reciclat. Lemnul înglobează o cantitate mare de CO₂, astfel: 1 m3 lemn de molid 825 kg CO₂, 1 m3 plăci OSB 931 kg CO₂, 1 m3 PAL 812 kg CO₂ și 1 m3 plăci MDF 669 kg CO₂. În toate produsele EGGER sunt absorbite anual 5,3 mil. de tone CO₂.
Pentru a aduna materie primă, Egger a creat mai multe centre de colectare a deșeurilor din lemn. Unul e în Chitila, lângă București, altul în Cernica și al treilea e la Cluj. Orice masă, scaun sau scândură care nu vă mai trebuie poate fi dusă acolo. Egger cumpără astfel de resturi – coaja de la arbori sau rumeguș – și de la fabricile de prelucrare și e o afacere din care câștigă toată lumea, inclusiv mediul. Arborele are astfel o viață lungă și după ce a plecat din pădure. Este și sloganul lor: More from wood. Despre asta e vorba în toată industria forestieră.
„Să stai să aștepți ce oferă piața e o decizie greșită”
Generația viitoare va avea multe provocări, spune Michael Egger. „De la IT la logistică. Dar tehnologia nu e totul. De aceea ar trebui și ei să aibă aceeași „fundație”, aceeași bază de la care am pornit noi. Este vorba despre cum îți tratezi angajații și să faci în așa fel încât să nu complici lucrurile prea tare. Ceea ce contează este bunul simț. Nu e nevoie să fim la fel de patriarhali cum a fost tatăl meu. De aceea, masa din biroul meu este rotundă.
Cea mai mare provocare a viitorului industriei noastre este viitorul lemnului ca resursă. Cheresteaua este pe zi ce trece mai scumpă.
Asta pentru că energia pe bază de biomasă primește subvenții uriașe în Uniunea Europeană. Asta ne obligă să schimbăm modul în care vedem lucrurile… Va trebui să ne producem singuri cheresteaua, din nou. Dar e important să lucrăm în parteneriate cu alte fabrici care o produc. Doar să stai să aștepți ce oferă piața e o decizie greșită. Deja facem asta în Anglia și Rusia. Avem strategii pentru diferite situații. Avem o strategie cu plantații de arbori cu creștere rapidă. Și avem o strategie pe reciclare, toate fabricile noastre au. Și mai avem o strategie de a investi în sisteme de construcție ușoare. Avem o fabrică de plăci de tip fagure făcute din hârtie reciclată, e singura fabrică din lume de acest tip. Pentru că lemnul, energia, petrolul, produsele chimice… toate devin din ce în ce mai scumpe”.
30 la sută din PAL e făcut din material reciclabil
Cum spuneam, în curte sunt cantități uriașe de materiale. Nici nu ai spune că din acele resturi pot ieși produse așa de frumoase! Reziduurile lemnoase și lemnul reciclat care nu mai pot fi valorificate în producție sunt transformate – în centralele proprii de cogenerare – în energie electrică și termică ecologică pentru producție. Mai puțin cu 1.487.000 de tone de CO₂ anual în comparație cu arderea gazelor naturale, de exemplu. PAL-ul Egger este compus din aproape 30% material reciclabil. Fabrica lor din Hexham (UK) deține un biotop deosebit: apa reziduală este epurată utilizând o instalație de purificare cu stuf. Zilnic este epurată o cantitate de 2.100 m3 apă și apoi reintrodusă în circuitul natural.
Amenajări interioare din… așchii
Plăcile OSB Egger sunt plăci triplustratificate realizate din așchii (microfurnire) de lemn, aprobate pentru utilizarea portantă în construcții. Geometria așchiilor și orientarea extrem de precisă a straturilor, precum și încleierea cu rășini sintetice cu un nivel redus al emisiilor asigură cele mai bune caracteristici tehnice. Plăcile sunt deja renumite în cadrul construcțiilor din lemn, însă aplicabilitatea lor merge chiar mai departe: plăcile OSB se remarcă și în domeniul amenajărilor interioare, conferind încăperilor un stil aparte.
„Dorim să știm chiar în acest moment ce va dori clientul de mâine”, e una din devizele lor.
Pregătiți pentru orice scenariu
Cam 850 de angajați are Egger Rădăuți. Și nu se opresc. Planurile de viitor includ o mulțime de proiecte și, probabil, ei știu deja ce vor face și peste cinci ani, având strategii pregătite pentru orice scenariu.
Iată: „Un procent de 41% din bugetul de investiţii planificat anului 2021 va fi alocat în scopul creşterii capacităţii de producţie pentru hârtia impregnată. Pentru celelalte facilităţi de producţie, PAL şi OSB, a fost alocat 25% din buget, pentru flota de utilaje 18%, iar 16% va reveni pentru mediu şi noi tehnologii în vederea creşterii calităţii produselor şi lucrări de infrastructură”, ne-a explicat Alina Chifan.
Am răsfoit și broșurile lor de prezentare. Sunt la dispoziția oricui vrea să îi cunoască, în birouri din 59 de țări – acolo unde fie au fabrici, fie sedii comerciale. Este plăcut să vezi că printre lucrurile cu care se mândresc găsești nu doar fabrica de la Rădăuți, ci și fotografii și nume ale muncitorilor români, alături de cifrele amețitoare ale performanței lor. Dar, cum spunea Michael Egger, nu e noroc: e hărnicie. Nu ar fi ajuns aici fără angajații lor.
Ne-a plăcut la Egger. Am auzit că e la fel și în fabricile Kronospan, așa că vom merge și la ei. Și vă vom povesti tot așa.