Sortimente de lemn

Sortarea în procesul de producţie al exploatărilor forestiere (sortarea industrială, după Ciubotaru, 1998) este operaţia care se execută asupra unui arbore doborât sau lemn rotund neprelucrat în scopul separării (împărţirii) acestuia în sortimente potrivit condiţiilor stabilite de normele şi standardele în vigoare.

Criteriile de sortare rezultă chiar din definiţia operaţiei de sortare.

  • criteriul dimensional (dimensiunile pieselor din lemn), la baza
    căruia stau condiţiile dimensionale prevăzute de normele interne şi de
    standardele în vigoare şi se referă la: lungimea şi diametrul, pentru
    lemnul rotund; lungimea şi lăţimea feţelor (sau diametrul), pentru lemnul
    de steri; lungimea, lăţimea şi grosimea, pentru aşchiile tocăturii etc;
  • criteriul calitativ, definit prin mărimea, frecvenţa, poziţia şi
    gravitatea defectelor lemnului; atât defectele de creştere, cât şi cele de
    structură, reduc posibilităţile de folosire a materialului lemnos (cu cât frecvenţa şi extinderea defectelor lemnului sunt mai reduse, cu atât piesa respectivă este mai valoroasă);
  • criteriul utilizării, care urmăreşte starea lemnului (gradul de prelucrare a acestuia) şi stabileşte sectorul economic din industria de prelucrare a lemnului (şi nu numai) în care se va utiliza sortimentul respectiv.

Sursa: Bazele exploatării lemnului / Sergiu Horodnic / Suceava: Editura Universităţii din Suceava, 2003