Cheile Grădiștei (Fundata, jud. Brașov), 21 mai 2026 — Reuniți la Congresul de Primăvară al Forestierilor, membrii Asociației Forestierilor din România (ASFOR) au transmis un mesaj unitar despre valoarea pădurilor României și importanța economică a lemnului. Schimbările tehnologice din ultimii ani arată că țara noastră recoltează tot mai modern, însă prelucrează încă insuficient resursa de care dispune. Mecanizarea finanțată prin măsura DR-24 și valorificarea biomasei rămân fără efect economic deplin în lipsa unei industrii interne puternice, iar pădurile neîngrijite acumulează lemn mort — semnal al degradării, nu al sănătății.
Evenimentul a reunit operatori economici din exploatare și prelucrare primară, reprezentanți ai administrației silvice și parteneri instituționali, printre care Regia Națională a Pădurilor — Romsilva și producătorul autohton de utilaje forestiere IRUM. Dezbaterile au conturat o agendă de lucru clară pentru anul în curs, articulată în jurul a cinci teme: valoarea reală a pădurilor și a lemnului, investițiile în tehnologie, valorificarea biomasei, starea fondului forestier și dezvoltarea capacității de prelucrare.
Bilanțul Resurselor Lemnoase — o pădure care crește mai repede decât o recoltăm
În cadrul evenimentului, au fost prezentate datele Bilanțului Resurselor Lemnoase, instrument care reunește datele din Inventarul Forestier Național (IFN) și sistemul de trasabilitate SUMAL 2.0. România dispune de circa 7,2 milioane de hectare de pădure și de un volum pe picior de aproximativ 2,45 miliarde de metri cubi, în creștere față de inventarele anterioare.
Raportul dintre creștere și recoltare arată că pădurile țării adaugă anual peste 60 de milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în timp ce volumul recoltat și înregistrat în SUMAL în 2025 a fost de aproximativ 18,9 milioane de metri cubi, rezultând un excedent biologic anual de peste 26 de milioane de metri cubi.
În context european, contrastul este elocvent: România utilizează formal doar circa 30% din creșterea anuală a pădurilor, în timp ce Germania valorifică aproximativ 88%, Austria 78%, Finlanda 70%, iar Suedia 66%. „Nu avem o problemă de resursă, ci una de valorificare”, a declarat Ciprian Muscă, președintele ASFOR. „Pădurea românească este vie și productivă. Întrebarea nu este dacă avem lemn, ci ce facem cu el. Cifrele ne arată clar că recoltăm mult sub posibilitățile biologice ale pădurii, în timp ce economii europene puternice își susțin industriile valorificând sustenabil această resursă regenerabilă.”
DR-24 — un succes care trebuie continuat și completat
Președintele ASFOR a salutat rezultatele măsurii DR-24, prin care sectorul a accesat investiții în tehnologii forestiere de aproximativ 100 de milioane de euro. Modernizarea parcului de utilaje — recoltare mecanizată, sisteme LiDAR, geolocalizare de precizie — reprezintă dovada maturității economice a forestierilor români. Prezența la congres a producătorului IRUM, simbol al industriei naționale de utilaje forestiere, a confirmat că România are capacitatea internă de a-și echipa sectorul.
Totuși, liderul asociației atrage atenția că tehnologia din pădure este doar prima verigă a lanțului valoric: „Măsura DR-24 a dat sectorului forestier mâinile potrivite, dar acum avem nevoie urgentă de fabricile potrivite. Mecanizarea fără o industrie dezvoltată de prelucrare înseamnă doar o extracție mai eficientă a unei materii prime ieftine. Dacă adăugăm însă procesarea superioară pe plan local, trecem cu adevărat de la simplă exploatare la bioeconomie”, a subliniat Ciprian Muscă.
Prelucrarea și biomasa — pilonii valorii adăugate în România
ASFOR propune un efort concertat pentru creșterea capacității interne de procesare superioară — cherestea uscată tehnologic, lemn lamelar (CLT și Glulam) și peleți — astfel încât valoarea să rămână în țară, sub formă de locuri de muncă și filiere industriale stabile.
În ceea ce privește biomasa lemnoasă, Ciprian Muscă a reafirmat rolul acesteia ca resursă energetică strategică și instrument de economie circulară: „Reziduurile din exploatare și prelucrare pot alimenta sisteme moderne de încălzire comunitară și pot asigura independența energetică a zonelor rurale, în condiții de deplină trasabilitate. Susținem ferm relansarea programelor de eficiență energetică pentru gospodării și instituții publice.”
Managementul activ versus mitul „lemnului mort”
Un alt punct fierbinte de pe agenda congresului a fost clarificarea unei confuzii tot mai des întâlnite în spațiul public legată de lăsarea pădurilor fără intervenție.
„Acumularea necontrolată de lemn mort în pădurile de producție nu este un semn de sănătate sau de naturalitate, ci un indicator clar al degradării. Vorbim despre focare de dăunători, risc uriaș de incendiu și pierderi masive de masă lemnoasă. O pădure gospodărită responsabil este o pădure rezilientă. Renunțarea la gestionarea activă transformă o resursă valoroasă într-un pasiv ecologic și economic. ASFOR pledează ferm pentru un management forestier activ, fundamentat științific pe datele oferite de Inventarul Forestier Național și SUMAL 2.0”, a explicat președintele ASFOR.
O asociație puternică pentru vremuri provocatoare: ASFOR se modernizează și se digitalizează
Pe lângă dezbaterile economice și legislative, membrii prezenți la congres au privit spre viitorul organizației. Pentru a face față provocărilor actuale, forestierii au aprobat în unanimitate un program amplu de modernizare a ASFOR. Acesta este conceput strategic pentru ca asociația să țină pasul cu transformările tehnologice, punând accent pe patru piloni interni esențiali: digitalizarea proceselor, eficientizarea comunicării, întărirea capacității de reprezentare și asigurarea stabilității asociației în această perioadă dinamică și agitată din punct de vedere economic și legislativ.
Cele patru „linii roșii” strategice ale ASFOR
Congresul a reconfirmat cele patru linii roșii ale asociației pentru perioada următoare, stabilite sub conducerea președintelui Ciprian Muscă pentru a ghida politicile publice din sector:
- Securitatea energetică: Valorificarea biomasei și relansarea programelor de eficiență energetică pentru gospodării.
- Infrastructură: Recunoașterea drumurilor forestiere ca infrastructură critică.
- Tehnologizare și educație: Continuitatea tehnologizării prin programe similare DR-24, dublată de sprijinirea învățământului de profil pentru noua generation de specialiști.
- Construcții din lemn: Promovarea utilizării lemnului în construcții, cu o cotă minimă de 30% lemn românesc în clădirile publice.
O voce prezentă în toată țara
Asociația a reamintit că reprezintă forestierii din toate regiunile României, cu membri în 41 din cele 42 de județe — o acoperire teritorială de peste 97%. Această prezență națională, consolidată prin noul program de modernizare, conferă ASFOR legitimitatea instituțională deplină de a vorbi și de a acționa în numele unui sector întreg.
Rădăcini adânci. Idei pentru viitor.
Despre ASFOR: Asociația Forestierilor din România (ASFOR) este organizația profesională și patronală a operatorilor economici din sectorul de exploatare a lemnului și prelucrare primară, reprezentând interesele unei industrii vitale pentru economia rurală și națională a României.
