Motorina a atins în această săptămână un maxim istoric, de aproape 11 lei litrul. Pentru sectorul forestier, motorina este principalul cost variabil al recoltării și al transportului. Scumpirea ei se regăsește în prețul lemnului de foc și al materiei prime pentru industrie. Tot în aceste săptămâni, România își scrie programul de guvernare. De regulă, pădurea apare în astfel de documente într-un singur loc, la capitolul de mediu. Lanțul lemnului ține însă, în egală măsură, de finanțe, energie, construcții, industrie și muncă. La Ziua Forestierului am prezentat șase direcții de acțiune. Le așez aici pe capitolele unui program de guvernare, alături de temele care au nevoie de un orizont mai lung.
Fiscalitate: motorina și acciza din pădure
Recordul de preț a fost atins deși acciza la motorină este redusă temporar cu 25%, până la 30 septembrie. Reducerea generală nu a oprit scumpirea, iar sectorul are nevoie de o măsură țintită și permanentă. Directiva europeană privind taxarea energiei permite rambursarea accizei în agricultură și în silvicultură. România o aplică doar în agricultură, deși utilajele forestiere lucrează în parchet, nu pe drumurile publice.
Exploatarea consumă aproximativ doi litri de motorină pe metru cub. La nivelul standard, acciza înseamnă 5–6 lei pe metru cub. Potrivit Raportului Sectorial Integrat ASFOR 2025, același metru cub, prelucrat în țară, aduce 3.000–3.200 de lei în PIB și 600–650 de lei la buget. Rambursarea ar reprezenta în jur de 1% din această sumă. Estimăm costul schemei la 80–135 de milioane de lei pe an. Rambursarea poate fi condiționată de volumele înregistrate în SUMAL.
Resursă și infrastructură
O firmă nu poate investi sute de mii de euro într-un utilaj fără să știe ce volum de lemn va fi disponibil. Propunem un program multianual de punere în valoare a masei lemnoase, corelat cu amenajamentele silvice și cu creșterea anuală a pădurii. Rețeaua de drumuri forestiere a rămas la nivelul anilor ’90. Fără drumuri, lucrările silvice întârzie, iar intervenția la doborâturi și incendii este lentă. Distanțele lungi de colectare înseamnă și un consum mai mare de motorină. Un program național de drumuri forestiere și continuarea finanțării pentru tehnologii forestiere pot fi susținute din fonduri europene.
Energie: căldură produsă local
Peste 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn, multe în sobe cu randamente de 30–40%. Un echipament modern depășește 80%. Consumul unei gospodării s-ar putea înjumătăți, la același confort termic. Pentru clădirile publice din comune, propunem centrale mici pe tocătură locală. După estimările noastre, un MWh produs astfel costă în jur de 150 de lei, față de aproape 380 de lei pe gaz. Lemnul are nevoie de un loc explicit în strategia energetică.
Industrie și achiziții publice în programul de guvernare
România exportă încă lemn cu valoare adăugată redusă. Industria mobilei depinde tot mai mult de semifabricate importate. O țintă de 25% lemn în construcțiile publice noi ar crea cerere internă stabilă pentru produse prelucrate superior. Clusterele regionale pot lega exploatarea, prelucrarea, industria mobilei și cercetarea. Industria mobilei are competențe pentru a trece de la subcontractare la produse sub marcă proprie. IMM-urile din sector au nevoie de garanții pentru utilaje și de credite adaptate contractelor multianuale.
Oameni și reguli stabile
Forța de muncă din sector îmbătrânește, iar meseriile forestiere atrag puțini tineri. Este nevoie de un sistem coerent de formare, de la școli profesionale la cursuri. SUMAL poate evolua de la instrument de control la instrument de trasabilitate. Integrat cu cerințele Regulamentului european privind defrișările, el poate deveni un avantaj pentru lemnul românesc certificat. Aproape jumătate din păduri aparțin proprietarilor privați, mulți cu suprafețe de câteva hectare. Asocierea lor și accesul la servicii silvice profesioniste aduc această resursă în circuitul legal. Toate acestea cer reguli stabile, aplicate la fel pentru toți.
Mai multă valoare pentru fiecare metru cub recoltat
Aceste teme au nevoie de un cadru comun: o Strategie națională a lanțului valoric al lemnului, elaborată împreună cu sectorul și stabilă dincolo de ciclurile politice. ASFOR nu propune creșterea recoltei. Propunem ca fiecare metru cub recoltat legal să coste mai puțin la sursă, să fie prelucrat mai mult în țară și să fie folosit mai eficient. Estimăm potențialul economic nerealizat al sectorului la 10–17 miliarde de lei anual. ASFOR pune datele și analizele sale la dispoziția celor care redactează programul de guvernare.
Editorial,
Ciprian Dumitru Muscă
Președinte ASFOR
