Există momente în care o comunitate profesională trebuie să se oprească din ritmul cotidian al muncii și să privească, împreună, drumul parcurs și drumul care urmează. Pentru forestierii României, acest moment este Ziua Forestierului — care, în 2026, devine pentru prima dată o adevărată Săptămână a Forestierului. Între 7 și 11 septembrie, cu momentul central la Cheile Grădiștei, în inima Carpaților, sectorul forestier românesc se reunește sub un generic care nu este un simplu slogan, ci o realitate economică demonstrabilă: pădurea este o resursă strategică a României.
Caracterul strategic al sectorului nu este o afirmație de circumstanță, ci concluzia cifrelor. Sectorul forestier – de la exploatare la prelucrarea lemnului – generează o contribuție economică totală de aproximativ 61,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 3,5% din produsul intern brut al României. An de an, companiile din sector varsă la bugetul de stat aproximativ 12,5 miliarde de lei și asigură circa 66.700 de locuri de muncă directe, în cea mai mare parte în comunități rurale și montane, acolo unde alternativele economice sunt puține, iar plecarea tinerilor este cea mai dureroasă statistică. Traduse într-o unitate pe care o înțelege oricine a ținut în mână un metru de tâmplar, cifrele devin și mai grăitoare: fiecare metru cub de lemn care intră legal în circuitul economic aduce statului român circa 600–650 de lei din impozite, taxe și contribuții, și generează aproximativ 3.000–3.200 de lei în produsul intern brut, de-a lungul întregului lanț de valorificare. Fiecare metru cub valorificat legal este, așadar, un contract implicit între sector și societate. Acestea sunt datele Raportului Sectorial Integrat ASFOR 2025 – radiografia cea mai riguroasă realizată până acum asupra amprentei economice a sectorului forestier românesc.
Aceste cifre ascund însă și o tendință care trebuie numită deschis: numărul celor care lucrează în exploatările forestiere scade de la an la an, în timp ce aportul sectorului la PIB crește. Cu alte cuvinte, tot mai puțini oameni produc tot mai multă valoare. Este o performanță de productivitate care onorează sectorul – dar și un semnal fără echivoc: viitorul acestuia nu se poate construi decât pe tehnologie. Mecanizare avansată, digitalizare, măsurare fără contact, trasabilitate automată – acestea nu mai sunt opțiuni, ci condiția de supraviețuire și de competitivitate a forestierului român. Iar Săptămâna Forestierului 2026 este construită exact în jurul acestui adevăr.
Și totuși, aceleași date arată că România lasă nevalorificat un potențial estimat între 10 și 17 miliarde de lei anual. Nu prin tăieri suplimentare – aceasta trebuie spus răspicat –, ci prin ceea ce se întâmplă cu lemnul după ce părăsește pădurea: prin gradul de prelucrare, prin valoarea adăugată, prin produsele cu care România se prezintă pe piețele europene. Diferența dintre a exporta cherestea și a exporta o casă pe structură de lemn, o grindă lamelară sau un sistem constructiv certificat este diferența dintre o economie a resursei brute și o economie a inteligenței aplicate resursei.
Tocmai de aceea, Săptămâna Forestierului 2026 nu este o simplă sărbătoare de branșă. Este o declarație de direcție, iar fiecare zi a programului spune o parte din povestea viitorului pe care sectorul îl construiește.
Săptămâna se deschide, luni și marți, 7–8 septembrie, cu exercițiile din cadrul proiectului european SINTETIC – finanțat prin programul Orizont Europa și derulat de ASFOR alături de Universitatea Transilvania din Brașov, într-un consorțiu de douăzeci de parteneri europeni. Marți, 8 septembrie, în parchetul de exploatare de la Azuga, tehnologia trece proba pădurii adevărate: harvester cu senzori biometrici, marcarea automată a buștenilor prin RFID, scanare LiDAR și fluxuri de date în timp real, într-un sistem de trasabilitate care duce amprenta digitală a fiecărui buștean de la arborele pe picior până la produsul finit. Nu este un exercițiu de imagine, ci răspunsul concret al sectorului la exigențele Regulamentului european privind defrișările (EUDR) și completarea firească a sistemului național SUMAL 2.0. Digitalizarea trasabilității este, poate, cel mai puternic argument pe care sectorul îl poate oferi societății: transparență verificabilă, nu declarativă.
Miercuri, 9 septembrie, vin oamenii și tehnologia în teren. Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici celebrează ceea ce nicio statistică nu poate cuprinde pe deplin: măiestria profesională. Proba de viteză și precizie a unui fasonator este, în fond, o lecție despre ce înseamnă să lucrezi responsabil cu o resursă vie. În aceeași zi, de la ora 11:00, seminarul dedicat utilajelor forestiere, susținut de IRUM, aduce în discuție mecanizarea modernă a exploatării – pentru că profesionalizarea, siguranța muncii și tehnologia performantă sunt temelia oricărei discuții serioase despre sectorul forestier.
Joi, 10 septembrie, la ora 11:00, sesiunea festivă „Ziua Forestierului” reunește conducerea ASFOR, autoritățile și invitații: vor fi prezentate proiectele asociației – inclusiv rezultatele tehnice ale proiectului SINTETIC, aduse din teren direct în plenul conferinței – alături de mesajele invitaților, într-un moment de bilanț și de asumare a priorităților sectorului. După-amiaza, între 14:30 și 17:00, programul continuă pe două planuri paralele, care spun împreună povestea completă a sectorului: în sală, panelul „Traseul biomasei în România – Biomasa până în 2030” abordează frontal una dintre marile teme ale deceniului – rolul biomasei în tranziția energetică, resursele secundare care pot însemna independență energetică pentru mii de comunități și o contribuție reală la obiectivele climatice asumate de România, cu condiția unui cadru de reglementare predictibil și a unui orizont de investiție; iar pe teren, participanții testează ei înșiși aplicația Tree Scanner – soluția de măsurare și scanare volumetrică direct de pe dispozitivul mobil, dezvoltată în cadrul proiectului SINTETIC. Dezbaterea strategică și tehnologia în mâna forestierului, în același timp, în același loc – aceasta este imaginea unui sector modern.
Vineri, 11 septembrie, ora 10:00, săptămâna se închide privind exact acolo unde se află cea mai mare parte a potențialului neactivat: seminarul profesional dedicat caselor și construcțiilor din lemn. Europa construiește tot mai mult din lemn – din rațiuni de eficiență energetică, de amprentă de carbon și de calitate a locuirii. România are resursa, are tradiția și are, tot mai mult, competențele tehnice. Ceea ce lipsește este doar consecvența de a transforma acest avantaj natural într-o industrie de vârf.
Săptămâna Forestierului este și o invitație la dialog. La Cheile Grădiștei vor fi prezente companiile de exploatare forestieră și de prelucrare a lemnului, dar și autorități publice, mediul academic, furnizori de tehnologie de talie internațională și parteneri media naționali. Pentru că o resursă strategică nu se administrează în tranșee, ci la aceeași masă: sector privat, stat, cercetare și societate.
Un sector care contribuie cu 3,5% la produsul intern brut, care susține bugetul de stat cu miliarde de lei în fiecare an și care ține în viață economia a mii de comunități rurale și montane nu este un subiect marginal — este o componentă strategică a economiei naționale și merită tratat ca atare: cu politici publice predictibile, cu infrastructură de valorificare și cu încredere în profesioniștii săi. O pădure gestionată durabil susține o industrie puternică, iar o industrie puternică are toate motivele să protejeze resursa de care depinde.
Săptămâna Forestierului 2026, între 7 și 11 septembrie, la Azuga și la Cheile Grădiștei, este locul în care acest argument se construiește — cu date, cu tehnologie și cu oameni.
Editorial Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR
Săptămâna Forestierului, 7–11 septembrie 2026
https://maps.app.goo.gl/szYBztUxkFDzQsSG6
