La Senatul României se află în procedură o propunere legislativă care schimbă modul de acordare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură. Textul, semnat de un grup de parlamentari, propune înființarea unui program național prin care combustibilul destinat lucrărilor agricole să fie cumpărat direct fără acciză, pe baza unui certificat de utilizator, cu marcare chimică și fiscală a produsului.
Soluția este corectă în principiu. Ea înlocuiește rambursarea ulterioară — care blochează capitalul de lucru al operatorului pentru luni întregi — cu acordarea facilității la momentul achiziției. ASFOR susține această schimbare de filosofie fiscală.
Problema este alta. Lista activităților eligibile din proiect cuprinde lucrări agricole mecanizate, cultivarea terenurilor, activități zootehnice, horticole, pomicole, viticole, piscicole și irigații. Silvicultura și exploatarea forestieră nu figurează.
O omisiune fără temei juridic
Directiva 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice permite statelor membre să reducă acciza până la nivel zero pentru combustibilii utilizați în agricultură, horticultură, piscicultură și silvicultură. Cele patru sectoare apar în aceeași enumerare, în aceeași propoziție a textului european.
Inițiatorii propunerii au preluat piscicultura. Nu au preluat silvicultura.
Nu există niciun argument de drept european care să justifice includerea uneia și excluderea celeilalte. Nu este vorba despre o cerere de extindere a unui privilegiu, ci despre o cerere de coerență cu norma din care textul a fost deja construit.
Acciza pentru silvicultură: cifrele comparației
De la 1 ianuarie 2026, nivelul standard al accizei la motorină este de 2.804,29 lei la mia de litri. Pentru lucrările mecanizate din agricultură, rata redusă este stabilită la 106,72 lei la mia de litri, echivalentul minimului european de 21 de euro. Diferența, de 2,697 lei pentru fiecare litru, se rambursează ca ajutor de stat. Suma alocată schemei pentru anul 2026 este de 620 de milioane de lei.
Utilajele forestiere nu beneficiază de niciun mecanism. Ele plătesc acciza integrală, deși operează exclusiv în afara rețelei rutiere publice, pe terenuri în pantă și fără infrastructură de acces adecvată. O acciză construită pentru consumul rutier devine, în pădure, o taxă lipsită de fundament economic.
Consecințele sunt măsurabile. Costurile suplimentare se transferă în prețul lemnului de foc, exact acolo unde sărăcia energetică este cea mai acută. Operatorii mici din zonele montane, care asigură locuri de muncă acolo unde nu există alternativă industrială, își pierd viabilitatea. Capacitatea de intervenție rapidă în cazul doborâturilor de vânt, al incendiilor sau al atacurilor de dăunători se reduce. Managementul silvic activ, singurul care poate asigura sechestrarea carbonului pe termen lung, este descurajat.
Modelul european nu este o ipoteză teoretică
În Germania, rambursarea este reglementată prin legea privind impozitul pe energie și se adresează explicit exploatațiilor din agricultură și silvicultură. După reducerea aplicată în 2024 și 2025, facilitatea a fost restabilită integral de la 1 ianuarie 2026, la 21,48 cenți pe litru, dintr-o acciză totală de 47,04 cenți. Costul bugetar anunțat este de circa 430 de milioane de euro anual. Argumentul oficial a fost formulat în termeni de stabilizare a producției, menținere a lanțurilor regionale de valoare și locuri de muncă în zonele rurale.
În Franța, motorina nerutieră utilizată în lucrări agricole și forestiere beneficiază de un tarif redus de 3,86 euro pe hectolitru, față de 24,81 euro tariful comun. Din iulie 2024, reducerea se aplică direct pe factură, fără dosar de rambursare. Lucrările forestiere sunt definite prin articol distinct în codul rural și intră în schemă de drept.
În Suedia, reducerea pentru motorina consumată în utilajele agricole, forestiere și acvacole funcționează din 2005. Pentru 2026, rambursarea totală este de 3.703 coroane pe metru cub, iar solicitarea se depune trimestrial.
Aceeași criză, decizii diferite
Comparația cea mai relevantă privește primăvara acestui an. În aprilie 2026, în plin șoc al prețurilor la carburanți, statul francez a preluat integral acciza pentru livrările din luna respectivă, iar apoi a acordat 15 cenți pe litru pentru lunile următoare. Beneficiarii au fost, conform actului normativ, întreprinderile care execută lucrări agricole sau forestiere.
În aceeași perioadă, România a aplicat o reducere temporară generală a accizei, la pompă, între 7 aprilie și 30 iunie. Măsura a expirat automat, iar la sfârșitul lunii iulie Parlamentul a adoptat un mecanism nou de reducere temporară, aplicabil până la 31 octombrie 2026. Niciuna dintre aceste intervenții nu a avut caracter sectorial. Sectorul forestier nu a beneficiat de nicio compensare specifică, pentru simplul motiv că nu dispune de un mecanism dedicat.
Ce propune ASFOR
Asociația Forestierilor din România a elaborat un pachet de amendamente la propunerea legislativă aflată în procedură la Senat. Pachetul vizează:
completarea titlului legii și a articolului privind obiectul reglementării, astfel încât programul să acopere agricultura și silvicultura;
introducerea unei definiții a utilizatorului forestier, care să includă operatorii economici atestați pentru exploatare forestieră și ocoalele silvice;
completarea listei activităților eligibile cu lucrările de exploatare forestieră, lucrările silvotehnice, transportul tehnologic până la platforma primară, lucrările de prevenire și combatere a doborâturilor de vânt, a incendiilor și a atacurilor de dăunători, precum și lucrările de construire și întreținere a drumurilor forestiere;
instituirea Certificatului de Utilizator Forestier, emis pe baza atestatului de exploatare aflat în termen de valabilitate și a înregistrării în sistemul informațional de trasabilitate a materialelor lemnoase;
stabilirea cantităților eligibile prin consum specific normat, exprimat în litri pe metru cub de masă lemnoasă autorizată spre exploatare, diferențiat pe clase de accesibilitate și tehnologii de colectare;
corelarea articolului privind ajutorul de stat cu cadrul european aplicabil ambelor sectoare.
Amendamentele vor fi transmise membrilor comisiei sesizate în fond, însoțite de memoriu explicativ și de fișă de impact bugetar. Simultan, ASFOR va solicita includerea recomandării de extindere în punctul de vedere al Guvernului, precum și audierea în comisie.
Un mecanism de control mai riguros decât în orice alt sector primar
Argumentul administrativ merită subliniat. Sectorul forestier dispune deja de trasabilitate integrală a masei lemnoase. Volumul autorizat spre exploatare, stabilit prin actele de punere în valoare, oferă o bază de calcul obiectivă și verificabilă, comparabilă cu suprafața declarată în agricultură. Dacă mecanismul de marcare chimică a combustibilului este considerat suficient de sigur pentru lucrările de câmp, el este cel puțin la fel de sigur pentru lucrările din fond forestier.
Infrastructura administrativă nu trebuie construită de la zero. Există structuri teritoriale de specialitate, există procedură de atestare, există sistem informațional funcțional.
Fereastra de decizie nu rămâne deschisă la nesfârșit
Revizuirea directivei europene privind impozitarea energiei este ultimul dosar neadoptat din pachetul climatic al Uniunii. Textul de compromis pus pe masă în toamna anului 2025 nu a obținut unanimitatea necesară în Consiliu, iar negocierile continuă. Propunerea de revizuire păstrează posibilitatea aplicării unor rate reduse pentru agricultură, acvacultură și silvicultură, însă condițiile de aplicare devin mai stricte.
Statele membre care dispun deja de scheme funcționale vor intra în noul cadru cu mecanisme consolidate. Cele care nu le-au construit vor negocia de pe poziția celui care solicită un instrument nou, nu a celui care păstrează un instrument existent.
Poziția ASFOR
Extinderea programului la silvicultură și exploatare forestieră nu reprezintă o favoare bugetară și nu necesită derogare negociată cu Comisia Europeană. Este o opțiune pusă explicit la dispoziția statelor membre de dreptul european în vigoare, aplicată deja de o parte însemnată a statelor cu tradiție forestieră.
România dispune de temeiul juridic, de infrastructura administrativă și de precedentul propriu. Ceea ce lipsește este includerea unui sector în lista beneficiarilor unui program care se află, în acest moment, în dezbatere parlamentară.
ASFOR își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional cu Parlamentul, cu Guvernul și cu autoritățile de resort, în vederea corectării acestei asimetrii.
Dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă
Președinte, Asociația Forestierilor din România — ASFOR
