Guvernul României a adoptat, la 23 iulie 2026, Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Strategia biodiversității 2026 stabilește cadrul unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a patrimoniului natural al României pentru următorii cinci ani. Documentul este însoțit de un Plan național de acțiune, care transpune obiectivele generale în acțiuni cu instituții responsabile, termene, surse potențiale de finanțare, indicatori de performanță și ținte verificabile.
Prezentăm mai jos evaluarea privind implicațiile pentru sectorul forestier, pentru proprietarii de păduri și pentru comunitățile care depind de resursa forestieră.
Un jalon îndeplinit și o precizare necesară privind finanțarea
Adoptarea strategiei îndeplinește Jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit notei de fundamentare, neîndeplinirea acestui angajament ar fi atras o penalitate în valoare de 972.455.220 de euro. Sumele rămân astfel disponibile pentru investiții în economia națională.
Este necesară însă o precizare de ordin tehnic, relevantă pentru dezbaterea publică din următoarele luni. Fondurile asociate jalonului nu constituie o alocare pentru sectorul forestier și nu finanțează măsurile prevăzute în strategie.
Nota de fundamentare menționează explicit că documentul nu instituie, prin el însuși, obligații bugetare directe. Implementarea măsurilor se va realiza în limita fondurilor aprobate anual în bugetele ordonatorilor principali de credite, precum și prin fonduri europene, Fondul pentru Mediu și alte surse legal constituite.
Strategia stabilește obligații cu termene ferme și prevede mecanisme de compensare a căror finanțare rămâne, la acest moment, nedeterminată.
Ce se modifică în regimul de gestionare a fondului forestier
Planul național de acțiune conține un pachet consistent de măsuri care afectează direct activitatea din sector.
În parcurile naționale, ținta stabilită este ca minimum 75% din suprafața fiecărui parc să fie încadrată în zone de protecție strictă până în 2030. Toate parcurile naționale urmează să fie aliniate criteriilor IUCN categoria II. Rezultatul așteptat, formulat explicit în anexă, este eliminarea exploatării comerciale a lemnului provenit din parcurile naționale. Utilizarea lemnului urmează să fie reglementată prin proceduri aprobate, exclusiv pentru scopuri compatibile cu conservarea și cu sprijinirea comunităților locale.
La nivel național, țintele asumate sunt 30% suprafață protejată și 10% zone prioritare pentru biodiversitate. Toate pădurile virgine și cvasivirgine validate urmează să fie incluse în aceste zone, iar inventarul național al acestora va fi actualizat periodic.
Instrumentul de bază al profesiei se modifică. Normele tehnice de elaborare a amenajamentelor silvice urmează să fie revizuite pentru integrarea explicită a criteriilor de conservare a biodiversității: structura naturală a arboretelor, regenerarea naturală, speciile și habitatele de interes. Se prevede și elaborarea unui ghid național privind conservarea pădurilor în arii naturale protejate și în zonele prioritare pentru biodiversitate.
Se introduce un set nou de indicatori de monitorizare a ecosistemelor forestiere: volumul lemnului mort pe picior și căzut, ponderea arboretelor cu structură plurienă, conectivitatea ecosistemelor forestiere, stocul de carbon organic, ponderea pădurilor dominate de specii indigene și diversitatea speciilor de arbori.
Documentul prevede consolidarea structurilor de control forestier prin posturi noi și dotare tehnică, inclusiv GIS și monitorizare la distanță, precum și controale tematice anuale. Se anunță un mecanism național de stimulare a certificării forestiere, cu prioritate pentru pădurile private. Se prevede totodată revizuirea cadrului privind exploatarea speciilor sălbatice cu valoare economică, inclusiv ciuperci, plante medicinale și specii cinegetice, și un sistem digitalizat de trasabilitate.
Strategia biodiversității 2026 și necesitatea simetriei între restricție și compensație
Analiza comparată a anexei evidențiază o asimetrie structurală.
Restricțiile sunt cuantificate și datate. Procentul de 75% protecție strictă în parcurile naționale are termen 2030. Eliminarea exploatării comerciale este formulată ca rezultat așteptat. Țintele de 30% și 10% au același orizont.
Mecanismele de compensare sunt formulate ca acțiuni de elaborare, cu indicatori de tip „Realizat / Nerealizat”. Analiza cadrului de compensare pentru utilizatorii de terenuri agricole și forestiere din siturile Natura 2000, metodologia națională de evaluare economică a funcțiilor de protecție și a serviciilor ecosistemice furnizate de păduri, plata compensațiilor pentru pădurile cu funcții de protecție de interes național T1 și T2 rămân toate în stadiul de măsuri de elaborat, cu finanțare condiționată.
Consecința practică este previzibilă. Restricția produce efecte de la data intrării în vigoare a actelor subsecvente. Compensația produce efecte după finalizarea metodologiei, aprobarea mecanismului și alocarea bugetară. Intervalul dintre cele două momente este suportat integral de proprietarul de pădure și de operatorul economic.
Un cadru de conservare este sustenabil numai dacă serviciul public furnizat de pădure este remunerat de beneficiarul acelui serviciu. Beneficiarul este societatea în ansamblu, nu un singur actor economic. Acest tipar s-a mai regăsit în legislația forestieră: restricția a intrat imediat în vigoare, iar mecanismul de compensare a rămas ani buni în stadiul de proiect.
Semnal de alarmă: strategia a fost adoptată fără evaluare de impact economic
Semnalăm un aspect care nu a fost discutat în spațiul public la momentul adoptării.
Nota de fundamentare conține o secțiune dedicată impactului macroeconomic. În ceea ce privește impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici, este consemnat că proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
La capitolul privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, toate rubricile sunt completate cu linie. Nu apar modificări estimate ale veniturilor bugetare, ale cheltuielilor bugetare sau ale impactului financiar net pe niciunul dintre cei cinci ani.
În același document se afirmă totuși că implementarea strategiei contribuie la creșterea rezilienței economice pe termen lung și la valorificarea capitalului natural. Documentul afirmă beneficii macroeconomice și declară simultan că nu se referă la impactul asupra economiei.
Miza acestei omisiuni nu este formală. Sectorul forestier și industria lemnului contribuie împreună cu aproximativ 3,5% la produsul intern brut, generează un excedent comercial de până la 2 miliarde de euro anual și susțin peste 150.000 de locuri de muncă directe și aproximativ 300.000 indirecte, cele mai multe în mediul rural. Aceste locuri de muncă sunt concentrate exact în zonele montane și submontane vizate de țintele de protecție strictă.
Volumul retras din circuitul economic prin aplicarea pragului de 75% în parcurile naționale este determinabil. Datele necesare există: suprafețele fondului forestier din parcurile naționale, pe categorii funcționale, și posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentele în vigoare. Acest calcul nu a fost realizat și nu apare în documentația strategiei.
O politică de conservare fără evaluare economică nu este mai ambițioasă. Este doar mai puțin verificabilă.
Riscul deplasării cererii și capacitatea de procesare de proximitate
Restrângerea bazei de materie primă accesibile nu reduce cererea internă de lemn. O deplasează către alte surse de aprovizionare, inclusiv din import.
În absența unei capacități interne de procesare de proximitate, efectul net este dublu. Valoarea adăugată se realizează în afara României, iar bilanțul global de biodiversitate rămâne nemodificat sau se degradează. Comunitățile din vecinătatea ariilor protejate suportă simultan restricția de acces la resursă și pierderea locurilor de muncă asociate.
România nu are un deficit de resursă forestieră. Are un deficit de capacitate de valorificare. Orice politică de conservare care ignoră această realitate transferă costul social către comunitățile rurale, fără câștig ecologic real la nivel global.
Strategia recunoaște parțial acest risc, prin prevederea privind reglementarea utilizării locale a lemnului din parcurile naționale în sprijinul comunităților. Modul concret de redactare a acestei proceduri va determina impactul social real al măsurii.
Mai mult, astfel de strategii, care reduc accesul la resursă, pun presiune pe comunități care vor deveni vulnerabile la încălcarea legii pentru a-și asigura minimul necesar funcționării zilnice și care, în final, se vor depopula și vor dispărea. Toate acestea se întâmplă fără o creștere reală a calității vieții în marile orașe.
Cinci solicitări privind actele normative subsecvente
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului trebuie să țină cont, în procesul de elaborare a actelor normative subsecvente, de următoarele:
- Finalizarea metodologiei naționale de evaluare economică a funcțiilor de protecție și a serviciilor ecosistemice forestiere anterior aplicării restricțiilor de exploatare, nu ulterior acestora.
- Instituirea unei linii bugetare distincte și predictibile pentru plata compensațiilor, corelată cu alocarea de minimum 20% din veniturile Administrației Fondului pentru Mediu pentru conservarea naturii, prevăzută în strategie.
- Consultarea reală a proprietarilor de păduri, a operatorilor economici și a autorităților locale în elaborarea procedurii privind utilizarea locală a lemnului provenit din parcurile naționale.
- Evaluarea impactului socioeconomic al zonării interne a parcurilor naționale la nivel de comunitate, anterior aprobării noilor limite de protecție strictă.
- Corelarea mecanismului de stimulare a certificării forestiere cu instrumentele de sprijin pentru procesarea de proximitate, astfel încât reducerea ofertei interne să nu genereze substituție prin import.
Conservarea și utilizarea durabilă a resursei forestiere nu sunt obiective concurente. Devin concurente doar atunci când costurile conservării sunt repartizate inechitabil.
Sursă oficială: comunicatul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind adoptarea strategiei — https://mmediu.ro/comunicare/comunicate-de-presa/guvernul-a-aprobat-strategia-nationala-pentru-conservarea-biodiversitatii-2026-2030/
Editorial
Ciprian Dumitru Muscă
președinte ASFOR
27.07.2026
