Pădurile României reprezintă unul dintre cele mai valoroase active climatice ale țării. Prin absorbția anuală a zeci de milioane de tone de CO₂, ele constituie principalul puț de carbon național. În contextul revizuirii cadrului climatic european post-2030, LULUCF poate deveni un aliat solid al obiectivelor de mediu — cu condiția ca țintele să fie ancorate în realitatea biologică a pădurii.
Poziția ASFOR
ASFOR susține o politică forestieră construită pe date, nu pe presiune. Asociația salută rolul climatic al pădurilor și pledează pentru soluții structurale: digitalizare, monitorizare precisă și valorificarea integrată a lemnului.
Prioritatea nu este apărarea sectorului, ci consolidarea lui. Un cadru echilibrat protejează deopotrivă funcția climatică și rolul economic al silviculturii.
Ce arată cifrele în LULUCF
Obligația legală a României este de 25,6 milioane de tone CO₂ absorbite net până în 2030. Ultimul inventar final indică absorbții de aproape 49 de milioane de tone. Planul național proiectează în jur de 47 de milioane pentru 2030.
România se află, așadar, confortabil peste minimul obligatoriu asumat la nivel european.
De ce contează echilibrul
Un puț de carbon nu funcționează ca o instalație industrială. Seceta, uscarea arborilor, dăunătorii și doborâturile de vânt fac ca absorbțiile să varieze de la un an la altul. Ținte rigide și supraevaluate ar putea genera decizii contraproductive: de la restrângerea recoltărilor legale până la frânarea bioeconomiei forestiere.
Soluțiile pe care le susține ASFOR
Ținte realiste și flexibile, adaptate la variabilitatea naturală a pădurii.
Separarea clară de emisiile fosile. Prioritatea rămâne reducerea arderii cărbunelui, petrolului și gazelor. Pădurea nu poate acoperi lipsa de acțiune din energie și industrie.
Valorificarea multifuncțională, prin management activ, produse din lemn cu viață lungă și digitalizarea trasabilității.
Direcția pentru 2030–2040
ASFOR propune menținerea absorbțiilor în jurul valorii de 45–55 Mt CO₂ anual. Direcțiile prioritare: silvicultură apropiată de natură, arbori rezilienți, cascada de utilizare a lemnului și investiții în monitorizare precisă.
Concluzie
ASFOR pledează pentru ambiție ancorată în date, nu în dorințe. Pădurile României merită o politică inteligentă, care să le păstreze atât funcția climatică, cât și rolul economic și social vital al silviculturii.
Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR
Editorial 06.07.2026
