Articolul publicat în „Le bois International” începe cu o întrebare retorică, care vizează în cel mai direct mod și sectorul forestier românesc:

„La finalul perioadei actuale de tulburări economice, cum va arăta harta schimburilor comerciale cu lemn?”

Răpsunsul este unul cât se poate de incomplet, pentru că viitorul este imprevizibil. Viitorul comerțului cu lemn în blocul occidental depinde de deciziile politice ale UE, iar producătorii speră că piețele interne ale UE și SUA vor putea prelua produsele din lemn.

• Germania

  Dificultățile economice ale Germaniei, cauzate de creșterea costurilor energiei, ratele ridicate ale dobânzilor și scăderea exporturilor, au afectat și comerțul cu bușteni și piața lemnului de rășinoase, comenta un consultant de la Resource Wise pe 9 mai. 

  Importurile de bușteni de rășinoase au scăzut semnificativ din 2018, iar exporturile au scăzut la fel de mult după 2020, menționa același analist. Cu toate acestea, exporturile germane rămân la nivele ridicate. Criza gândacului de scoarță a avut ca efect exportul de bușteni proveniți din arboretele infestate de insecte către China.

• Japonia

  Importurile japoneze de cherestea de rășinoase au scăzut cu 48% în ultimii șase ani, iar în 2023 au scăzut cu aproape 33%, față de 2022, indică site-ul de analiză economică Resource Wise.

Același site precizează: „Sectorul imobiliar japonez, axat în principal pe lemn, a fost întotdeauna o piață solidă pentru exportatorii globali de cherestea de rășinoase, dar cu o populație în îmbătrânire, cererea scade.”

Totuși, politicile guvernului japonez în favoarea construcțiilor din lemn oferă o speranță pentru industrie.

• Suedia

  Producția de produse din lemn suedez a scăzut ușor în 2023, comparativ cu anul precedent, scria pe 27 mai revista australiană Timberbiz.

Vânzările interne au scăzut din cauza activității slabe în sectorul construcțiilor. Cu toate acestea, exporturile de produse din lemn au crescut cu 1%, deși situația economică mondială era una dificilă. Creșterea a fost posibilă datorită scăderii coroanei suedeze. 

„Probabil ne putem aștepta la o nouă scădere a producției în 2024. Chiar dacă inflația se stabilizează, va dura ceva timp până când acest lucru va avea un impact asupra sectorului construcțiilor”, a declarat Christian Nielsen, expert pe piața produselor din lemn al Federației suedeze a industriilor forestiere. Acest specialist speră pe termen mediu, la o cerere puternică venită din partea SUA și a pieței unice. Politica europeană, mai ales cea franceză, care încurajează construcțiile din lemn, lasă o urmă de speranță și în Suedia.

Blocul occidental se închide în sine din cauza politicilor sale războinice și climatice. Resursele de lemn din Canada și Europa Centrală sunt diminuate din cauza atacurilor de insecte, iar importurile din Rusia și Belarus au fost oprite. 

Pe acest fundal apare și idea creării unui stat unic european, care ar putea reorganiza economia UE. Mario Draghi este cel care pledează de mult timp pentru o reorganizare a economiei UE după modelul sovietic: fiecare regiune cu specificul său. […]  Dacă creșterea animalelor va rămâne o particularitate a Poloniei, Țările de Jos au preluat conducerea, scoțându-și în mod autoritar țăranii din muncă, iar Franța nu va mai fi nevoită să amâne să-și dedice talentele altor sarcini ”, subliniază ironic jurnalistul Thierry Meyssan într-un articol recent. Dacă ar urma să apară statul unic – reforma tratatelor UE este deja discutată – prelucrarea lemnului va fi una dintre sarcinile Franței?!, este o întrebare retorică la care cu siguranță vom afla un răspuns în perioada următoare. 

Sursa: