De multe ori, interese economice sau de imagine aruncă în luptă organizații, oameni, resurse, scopul fiind ca prin defăimare să inducă o îndoială, un semn de întrebare, o frică a oamenilor sau a decidenților de a utiliza, sprijini sau promova utilizarea unei resurse.
Vedem astfel de campanii zilnic, unele dintre ele fiind îndreptate împotriva pădurii, a lemnului și a economiei forestiere.
Totuși, trebuie să fim atenți la ce se întâmplă în jurul nostru, și vedem că statele dezvoltate sprijină construcțiile din lemn. Se modifică normative în construcții, se creează și se implementează programe de finanțare a acestei industrii. Peste tot, se pune un accent tot mai mare pe economia circulară, pe economia verde, prin care statele își propun să lupte cu schimbările climatice. Reducerea amprentei de carbon sau stocarea carbonului pe termene lung sunt avantaje evidente în sectorul construcțiilor.
Cel mai bun exemplu este realitatea utilizării lemnului, realitate prezentată pe pagina de Facebook a ASFOR. Am prezentat clădirile în care se vor desfășura Jocurile Olimpice de la Paris de anul acesta – toate sunt din lemn. Am prezentat un cartier de locuințe din lemn din Viena. Am scris despre zgârie-norii din lemn din țările nordice.
Înțelegem de aici ca unii sunt invidioși că lemnul își găsește în viața oamenilor locul pe care nu l-a pierdut niciodată; între om si lemn există o simbioză care nu poate fi distrusă.
Am atras constant atenția asupra schimbărilor care au loc pe glob, asupra politicilor publice din acest sector din statele dezvoltate. Politici publice care evoluează cu o viteză formidabilă dacă facem o comparație cu ritmul în care se lucrează în România.
SUA, Canada și statele nordice din Europa – în topul țărilor care susțin construcțiile din lemn
La sfârșitul săptămânii trecute, în Senatul american a fost prezentat un proiect de lege care promovează utilizarea lemnului în proiectele federale de construcții și în construcțiile militare.
Intitulată Mass Timber Federal Buildings Act, legea va stimula utilizarea lemnului local în construcțiile publice la nivel federal. Practic, companiile care construiesc cu lemn vor putea concura pentru construcția, renovarea sau achiziția de clădiri publice la nivelul întregii țări, dar și în sectorul construcțiilor militare.
Legea se bazează pe oportunitatea oferită de produsele din lemn de a crea locuri de muncă în comunitățile rurale și urbane, de a reduce riscul de incendiu, de a crește rezistența pădurilor și de a micșora amprenta de carbon a clădirilor federale.
În Canada, în provinciile British Columbia și Ontario s-au modificat luna aceasta normativele în construcții pentru a permite ridicarea de clădiri înalte din lemn. Până la momentul modificării, normele permiteau construirea de clădiri din lemn de până la 12 etaje. Modificarea Codurilor Construcțiilor va permite construcții de lemn înalte de până la 18 etaje.
Argumentele – dincolo de cele legate de reducerea amprentei de carbon – sunt: construirea mai rapidă a caselor și reducerea costurilor. De asemenea, vor fi mai multe locuri de muncă bine plătite în silvicultură, tehnologie, proiectare inginerească și producție.
Tot în această lună, la 14 aprilie, a fost inaugurat la Göteborg, în Suedia, centrul de expoziții și evenimente World of Volvo. O clădire impresionantă de 5 etaje din lemn. Construcția a durat patru ani și s-au folosit 2800 de tone de cherestea. S-au folosit 2300 de grinzi din lemn glulam și 2700 de grinzi din CLT. Cele mai mari trei grinzi de lemn sunt de 34 de metri fiecare.
Suedezii nu au ales întâmplător ziua de 14 aprilie. În urmă cu 97 de ani, în această zi primul vehicul al producătorului suedez părăsea linia de asamblare. O aniversare simbolică a unui brand cunoscut în toată lumea și o clădire construită după regulile prezentului.
Propunerile ASFOR în domeniul construcțiilor din lemn
Consiliul Director ASFOR a aprobat la 15 mai 2020 documentul de strategie intitulat „România Verde în 10 pași”. În acest document, am propus o serie de politici publice a căror adoptare ne-ar fi situat acum în rând cu statele pe care le invidiem pentru forța lor economică.
Am propus:
• Programul „Construcții din lemn” – autoritățile publice vor realiza case pasive din lemn și vor folosi minim 10% lemn în toate construcțiile realizate din fonduri publice;
• Programul „Casa din lemn” – persoanele fizice vor fi sprijinite financiar să realizeze construcții din lemn;
• Programul “Construcții din lemn pentru o economie verde” – persoanele juridice vor fi sprijinite pentru a realiza sedii, spații tehnice, spații pentru comerț și producție din lemn;
• Reducerea cotei TVA pentru lemnul utilizat în construcții la 5%, pentru a stimula utilizarea lemnului în acest sector.
Cu toate că Statul român se mișcă extrem de lent și e preocupat mai ales de zona de control și mai puțin de cea de dezvoltare, nu trebuie să ratăm oportunitatea de a progresa având la dispoziție această extraordinară resursă care este lemnul.
Utilizarea zilnică a lemnului bate ura și știrile false depre lemn și economia forestieră. Lemnul este tot mai utilizat și apreciat, iar această resursă fabuloasă prin capacitatea de regenerare trebuie folosită sustenabil. Vorbim, în esență, despre un pilon pe care omul se poate baza în evoluția sa și în lupta pentru adaptare și progres.
Până la urmă, societatea trebuie luată ca atare și în întregul ei. În societate avem muncitorul, leneșul, negativistul, optimistul, nemulțumitul, gargaragiul, oportunistul, cleptomanul și mulți alții. Toți facem parte din societate și avem un rol important în dezvoltarea și evoluția societății, important este să reușim să menținem echilibrul, colaborarea, comunicarea și să ne asigurăm că prin acțiunile noastre aducem un plus societății.
Editorial, 24.04.2024
Ciprian Dumitru MUSCĂ
