Am participat vineri, 26 ianuarie 2024, la a doua ediție a „Conferinței administratorilor și proprietarilor de păduri”, organizată la Miercurea-Ciuc de Consiliul Județean Harghita, Agenția de Dezvoltare a Județului Harghita, Asociația de Dezvoltare Comunitară a Munților Harghita, Asociația de Organizații Economice Secuiești și Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei.

I-am felicitat pe organizatori pentru inițiativă și perseverență și consider implicarea Consiliul Județean Harghita esențială. Sper ca acest exemplu bun să fie preluat și de alte administrații. Mă refer în special la acele administrații în care pădurea și lemnul au un rol important în dezvoltarea comunităților. Nu trebuie să ne ferim să afirmăm că avem în România municipalități forestiere sau comunități forestiere. Un statut care obligă și responsabilizează administrațiile locale .

Pădurea ne-a învățat să privim cu încredere și responsabilitate în viitor, dar ne-a arătat și că lucrurile trainice se construiesc cu perseverență în timp.

ASFOR, ca asociație a breslei forestierilor, poate fi un exemplu al perseverenței chiar prin faptul că anul acesta împlinește 30 de ani de funcționare.

Sunt 30 de ani în care sectorul forestier a trecut prin multe crize și situații dificile. În tot acest timp, ASFOR a militat pentru dezvoltarea utilizării lemnului și întărirea rolului sectorului forestier în economie și a legăturii cu societatea. În final, societatea este cea care ne evaluează munca și de care depindem inclusiv în promovarea politicilor publice.

Pe tot lanțul de activitate de la proprietari, la administratori și la forestierii care recoltează și transformă lemnului pentru a satisface nevoile societății, activitatea noastră este vitală și încărcată cu o responsabilitate specială. Este responsabilitatea față de organism viu pe care trebuie să-l îngrijim și să-l păstrăm într-o stare de sănătate cât mai bună, dar este o responsabilitate și față de nevoia tot mai acută a societății de lemn, o resursă naturală și ecologică.

Sectorul forestier este în centrul soluțiilor de dezvoltare în Europa.

Mulți ani, sectorul forestier a fost arătat, nedrept, ca un sector economic aflat în centrul problemelor. Iată că lumea modernă, țările dezvoltate, pun acum, în ciuda cerințelor de mediu, sectorul forestier în centrul soluțiilor de dezvoltare.

Rolul strategic al sectorului forestier de astăzi este de a combate schimbările climatice, de a menține biodiversitatea, dar și de a furniza materia primă a unui viitor economic bazat pe resurse regenerabile. Avem, iată, o șansă importantă de a reveni în mod pozitiv în centrul economiei și de a schimba în bine imaginea acestui sector.

În calitate de silvicultor, vă spun că trebuie să fim conștienți că sursa de soluții pe care o avem la îndemână pentru menține funcționale ecosistemele, în contextul schimbărilor climatice, este să continuăm să adaptăm pădurile la schimbările climatice. Trebuie să dezvoltăm capabilitățile de a fabrica produse cu utilizare pe termen lung și trebuie să creștem eficiența utilizării lemnului energetic pentru a reduce sau chiar elimina utilizarea combustibililor fosili.

Noi, forestierii, avem responsabilitatea menținerii echilibrului între cele trei funcții ale pădurii: economică, socială și ecologică. Trebuie să urmărim acest echilibru și să lucrăm doar cu acest echilibru în minte dacă vrem să construim ceva durabil.

Prezentul este complicat și contrastant. Sunt vremuri dificile, crizele politice, sociale și economice nu dispar, iar anul 2024 este unul fierbinte nu doar pentru Europa.

Europa a pornit dezvoltarea bioeconomiei cu mult timp înaintea noastră. Noi, aici, suntem prinși într-un vid de viziune.

Noi încă vorbim de bioeconomie la nivel teoretic. Economiile moderne se reindustrializează în jurul resurselor regenerabile, cum este și lemnul. Reindustrializarea e realizează prin finanțare. În cazul nostru, din păcate, vorbim despre finanțări infime și disparate. Nu se asigură un flux clar, coerent, pornind de la pădure și până la consumatorul final.

Nevoia de adaptare va fi cuvântul de ordine pentru următorii ani!

Lumea se schimbă, trebuie să fim conștienți de acest lucru, să facem față și să acționăm cu curaj și hotărâre, altfel nu vom reuși să fim competitivi.

În aceste momente, articularea politicilor publice rămâne un subiect fierbinte, în care este nevoie de multă consecvența și coordonarea cu organizațiile profesionale. Politicile publice trebuie să accelereze dezvoltarea, nu să o încetinească sau, mai rău, să o blocheze.

În perioada următoare ne-am propus să vorbim mult mai mult despre bioeconomie și despre implementarea acesteia în funcție de resursa de lemn folosind metode de economie circulară.

Programul de viziune al ASFOR – „România verde în 10 pași” – va cuprinde un capitol dedicat bioeconomiei. Avem instrumente, Clusterul „ProWood” din Sfântu Gheorghe este un bun exemplu de dezvoltare având la bază principiile bioeconomiei. Dar este doar un arbore într-o pădure. Va trebuie să facem mai mult!

Administrarea pădurilor și exploatarea lemnului trebuie să se realizeze într-un cadru sigur, predictibil și compatibil cu reglementările de mediu.

Un cadru care să asigure îmbunătățirea actului de administrare a pădurii și de recoltare a lemnului. Nu unul coercitiv, în care statul ne privește cu neîncredere, în care suntem prezumptivi vinovați, sugrumați de reguli coercitive care împiedică dezvoltarea și îi inhibă pe cei care lucrează în sector.

De asemenea, reglementarea de mediu trebuie să asigure consolidarea economiei circulare a lemnului. Este nevoie de promovarea utilizării acestuia în cascadă, ca material regenerabil, capabil să stocheze carbonul, dar și ca resursă pentru producția de energie din această sursă regenerabile.

România este obligată să treacă de la economia circulară teoretică, la o economie circulară aplicată. O schemă eficientă prin care eliminăm risipa, limităm consumul, producem mai puține deșeuri.

Estimările demografice arată că populația va crește cu 43% între 2012 și 2100. Acest lucru însemnă o crește semnificativă a nevoii de lemn. Generațiile următoare vor avea acces limitat la această resursă dacă vom continua să lucrăm cu politici de mediu coercitive, care promovează, absurd, non-intervenția. Soluțiile se regăsesc în managementul forestier modern și în principiile ambițioase ale economiei circulare.

Avem resurse, avem specialiști, avem biodiversitate. Avem toate condițiile să reușim și în România trecerea de la un modelul restrictiv și de reducere a impactului stabilit de normele de mediu de astăzi, la un model modern, creator de valoare, pozitiv la nivel social, economic și de mediu.

Dacă îi vom putea face pe decidenți să înțeleagă toate aceste lucruri, dacă vom reuși să implementăm programe de finanțare, fără de care vom rămâne pe loc, vom reuși să ardem etape!

Ciprian Dumitru Muscă,

Președinte ASFOR