Confederația Europeană a Proprietarilor de Păduri, Fermierii și Cooperativele Agricole Europene, Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri, Asociația Europeană a Pădurilor de Stat, Federația Europeană a Municipalităților Forestiere și Uniunea Silvicultorilor din Europa de Sud au prezentat o poziție comună cu privire la noua Strategie Forestieră Europeană, solicitând „obiective clare și acțiuni coerente și realizabile”. Organizațiile au emis, acum câteva zile, un punct de vedere comun în care își exprimă îngrijorările.
„Proprietarii și gestionarii de păduri europeni au fost printre cei mai activi și în favoarea unei noi strategii și au convingerea că este necesar să se realizeze noile obiective ale Acordului verde printr-un cadru coerent, coordonat la nivelul UE. Cu toate acestea, speranțele le-au fost spulberate de noua strategie”, a declarat grupul de organizații. Potrivit acestora, „proiectul de strategie subminează echilibrul actual al pilonilor social, de mediu și economic ai silviculturii durabile și multifuncționale în UE”.
Strategia europeană versus tradiții
În general, organizațiile consideră că abordarea strategică nu corespunde realităților de pe teren. Ei insistă că, „contrar a ceea ce implică strategia, nu există o singură modalitate de a gestiona pădurile din întreaga UE”.
„Am dori să amintim că silvicultura multifuncțională este o tradiție europeană de gestionare a pădurilor adânc înrădăcinată”, subliniază aceștia. „Prin urmare, proprietarii și administratorii de păduri au cunoștințe și expertiză pentru a avea grijă de biodiversitatea din pădurile lor. De asemenea, ei lucrează pentru a face din păduri o resursă mai rezistentă, vie și în creștere, care să contribuie dinamic la economiile locale și la mijloacele de trai rurale”.
Din punctul de vedere al sindicatelor și al proprietarilor, importanța economiei pădurii și a lemnului lipsesc din strategie.
„Conservarea biodiversității, refacerea ecosistemelor și creșterea absorbției de carbon sunt elementele dominante ale strategiei. Obiectivul climatic e unul dintre cele mai problematice puncte ale strategiei”, spun ei.
„Împotriva unui sprijin unic pentru produsele „de lungă durată ”, aceștia pledează pentru întreaga gestionare activă a pădurilor, inclusiv producția și consumul altor produse pe bază de lemn, cum ar fi hârtia, ambalajele și energia”.
Ei consideră că sprijinul pentru furnizarea de „servicii ecosistemice de mediu și climatice” nu ar trebui să însemne neglijarea sprijinului pentru investițiile în funcțiile de producție a lemnului din păduri sau înlocuirea bazelor economice solide ale silviculturii.
„Nici strategia bio-economică a Uniunii, nici strategia sa industrială, nici directiva privind energiile regenerabile și nici locurile de muncă ecologice nu sunt favorizate de strategia forestieră prezentată în iulie”.
Patru acțiuni par să îi îngrijoreze pe cei din organizațiile de proprietari, și anume:
- stabilirea de noi indicatori, praguri și intervale ale UE privind gestionarea durabilă a pădurilor;
- un nou program de certificare voluntară pentru gestionarea pădurilor mai aproape de natură;
- dezvoltarea plății pentru serviciile ecosistemice;
- o nouă propunere legislativă privind observarea, raportarea și colectarea de date a pădurilor din UE.
„Subsidiaritatea, costurile și sarcinile administrative sunt elemente cheie care trebuie, de asemenea, abordate. Monitorizarea pădurilor la nivelul întregii UE ar putea oferi o valoare adăugată, cu condiția să fie susținută de statele membre ale UE și să se bazeze pe date de teren colectate de inventarele forestiere naționale și să se bazeze pe experiența Forest Focus. În ceea ce privește planurile strategice naționale, natura lor (voluntară sau obligatorie), formatul și scopul exact ar trebui, de asemenea, să fie clare înainte de începerea acestei acțiuni”, se arată în comunicatul remis de organizațiile de proprietari.
Sursa: leboisinternational.com
